Spania se află pe ultimul loc în ceea ce privește cheltuielile pentru apărare în raport cu produsul intern brut (PIB) al celor 32 de membri ai NATO, potrivit 20minutos.es. Informația a fost publicată într-un raport al Alianței Atlantice privind previziunile de cheltuieli pentru 2024, în care se estimează că guvernul spaniol va aloca 1,28% din PIB.
De mai mulți ani, NATO este cu ochii pe acele țări membre care nu îndeplinesc cerința de a cheltui cel puțin 2% din PIB, provocând critici și reproșuri din partea Statelor Unite la adresa celor care nu depășesc pragul. Spania, în special în timpul administrației Trump, primise un semnal de alarmă în acest sens, iar președintele guvernului spaniol, Pedro Sánchez, a promis în vara anului 2022, în timpul Summitului NATO de la Madrid, că acest procent va fi atins, dar în 2029, arată Euractiv.
În ianuarie 2024, ministrul Apărării, Margarita Robles, a asigurat că intenționează să ajungă la 1,3% din PIB în investiții în apărare. Cu toate acestea, blocada din Parlament și lipsa bugetelor pentru acest an ar putea afecta această estimare. NATO se așteaptă ca Spania să aloce un total de 15.958 milioane de euro pentru cheltuielile militare în 2024, în creștere față de 14.597 milioane anul trecut. Aproape de cifrele spaniole sunt Slovenia și Luxemburg (1,29% ambele țări) și Belgia (1,30%).
Războiul din Ucraina a făcut ca unele state membre să fie reticente din punct de vedere istoric să mărească cheltuielile pentru a accelera în acest sector. Se remarcă țări precum Polonia, Estonia, Letonia și Lituania, toate apropiate de Rusia. În cazul Poloniei, creșterea a fost cea mai semnificativă și acum este țara care cheltuiește cel mai mult pentru apărare proporțional cu PIB-ul său în toată NATO, cu 4,12%. Este urmată de Estonia, cu 3,43% și Statele Unite, cu 3,38%. Locul patru și, respectiv, cinci sunt deținute de Letonia (3,15%) și Grecia (3,08%), potrivit sursei citate.
Acum 5 ani, mai puțin de zece aliați au cheltuit 2%
Alianța prevede că aliații europeni și Canada își vor aloca 2,02% din PIB pentru apărare în acest an, peste 1,78% în 2023 și 2% pe care aliații s-au angajat să le atingă în 2024 la summitul liderilor Alianței care a avut loc în Țara Galilor în 2014. Luni, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat, din Statele Unite, că peste 20 din cei 32 de membri ai Alianței Atlantice care au forțe armate (Islanda nu are o armată permanentă) vor cheltui cel puțin 2% din PIB-ul lor pentru apărare anul acesta. Un lucru pozitiv, având în vedere că în 2014 doar trei state membre au depășit 2%.
Stoltenberg a dat asigurări că în urmă cu doar cinci ani, mai puțin de zece aliați au cheltuit 2%: „Europenii fac mai mult pentru securitatea lor colectivă decât acum câțiva ani". Potrivit estimărilor, un total de 23 de țări vor depăși sau vor atinge obiectivul de 2%. Pe lângă primele cinci țări de pe listă, Lituania, Finlanda, Danemarca, Regatul Unit, România, Macedonia de Nord, Norvegia, Bulgaria, Suedia, Germania, Ungaria, Republica Cehă, Turcia, Franța, Țările de Jos și Muntenegru vor fi, de asemenea, peste obiectivul de 2%. Cifra pentru Spania reprezintă o creștere față de 1,19% anul trecut, conform estimării organizației transatlantice.
În ceea ce privește cheltuielile absolute, Alianța estimează că investițiile militare în 2024 vor fi de 1,184 trilioane de dolari în NATO (1,105 trilioane de euro). Statele Unite vor cheltui cei mai mulți bani pentru apărare cu un total de 754.684 milioane de dolari (peste 704.354 milioane de euro) în 2024. Aliații europeni și Canada vor contribui cu 401.427 milioane de euro.
România nu este pe ultimul loc, dar alocă sub 2%
Guvernul României a cheltuit mai puţini bani pentru apărare în 2023, doar 1,6% din PIB după ce în 2022 a cheltuit 1,75% din PIB şi în 2021 a cheltuit 1,88% din PIB. Singurul an din ultimii patru în care cheltuielile militare au atins 2% din PIB a fost primul an pandemic - 2020, în care guvernul Orban a dat 2,01% din PIB pentru apărare.
Astfel, România se situează sub media NATO de 1,73% din PIB şi sub pragul minim de 2% din PIB. De remarcat că România a cheltuit, ca procent din PIB, mai puţin decât Olanda (1,63% din PIB).
