Proiectul are în vedere de asemenea interdicţii de acces pentru străinii bănuiţi de favorizarea intrării în Ungaria a solicitanţilor de azil, precum şi posibilitatea de a le interzice cetăţenilor ungari să se apropie de zonele de graniţă.
Documentul conţine şi o dispoziţie nouă, obligaţia ca ONG-urile să accepte o "verificare" din partea serviciilor de securitate ale ţării, înainte de a fi autorizate să funcţioneze. "Dacă ONG-urile refuză să ceară autorizarea sau dacă aceasta le este refuzată, parchetul poate impune o amendă, iar dacă abaterea de la lege persistă li se poate interzice funcţionarea", a explicat purtătorul de cuvânt al guvernului ungar Bence Tuzson.
Pentru a fi adoptat de legislativ, documentul va trebui aprobat cu o majoritate de două treimi, adică inclusiv de opoziţie, iar potrivit analiştilor votul nu avea loc înainte de alegerile legislative din 8 aprilie, la care premierul Viktor Orban va încerca să-şi asigure un nou mandat.
Setul de prevederi denumit oficial "Stop Soros" îl are în vedere pe investitorul şi filantropul de origine ungară devenit în ultimii doi ani "oaia neagră" a lui Orban, care îl acuză că a pus la cale un val de imigraţie în direcţia Uniunii Europene, acuzaţii respinse de cel vizat.
În iunie 2017, Ungaria a adoptat o altă lege care îl vizează tot pe Soros şi care obligă ONG-urile ce primesc finanţări de peste 24.000 de euro pe an din străinătate să se înregistreze ca 'organizaţii beneficiind de sprijin din străinătate' şi să se prezinte ca atare pe website-urile lor, în caz contrar riscând să suporte sancţiuni. Comisia Europeană a lansat o procedură de infringement împotriva Ungariei în legătură cu această lege.
Sursa: agerpres.ro
