Până acum, companiile cu mai mult de 50 de angajaţi erau obligate să aibă salariaţi cu dizabilităţi în proporţie de cel puţin 4%. Cele care nu făceau acest lucru plăteau o taxă de 50% din salariul minim brut pentru fiecare loc pe care nu îl acopereau sau încheiau contracte cu firmele numite Unităţi Protejate. Printr-un proiect de ordonanţă de urgenţă care ar putea intra în vigoare de la 1 septembrie, nu doar că se dublează taxa, dar companiile mari nu vor mai putea direcţiona banii direct către firmele în care lucrează persoane cu nevoi speciale.
Flavian, un tânăr de 30 de ani, aflat în scaun cu rotile, a investit cea mai mare parte a veniturilor obţinute din activitatea unităţii protejate pe care o are în tenis de performanţă.
"Noi vindeam si din ce castigam ajutam si alte persoane cu dizabilitati sa fie activi sa iasa in societate. Peste 735 de unități protejate din România se vor inchide pentru ca nu vor mai avea piata de desfacere. Ce sa fac sa stau pe banii statului ca imi mai da statul 300 de lei? Sunt o persoana activa si nu voi accepta sa iau pensie si sa stau acasa", spune FLAVIAN CRĂCIUN.
La fel gândeşte şi Adela. Are 29 de ani, un copil de 4 ani, şi o companie de resurse umane care funcţionează ca unitate protejată, cu 10 angajaţi cu deficienţe.
"Este o veste venita peste noapte, nu se astepta nimeni. Ca si companie ai responsabilitatea unor oameni pe care ii angajezi, unor oameni pe care nu ii anunti de azi pe maine ca nu mai au un loc de munca, mai ales ca e dificil sa gaseasca alte oportunitati", spune ADELA ALEXANDRA, antreprenor.
Ministerul Muncii crede că în acest fel va stimula angajarea persoanelor cu handicap atât în sectorul public, cât şi în cel privat.
Datele oficiale arată că, la 31 decembrie 2016, în România erau aproape 800.000 de persoane cu dizabilităţi. Dintre acestea, peste 33.000 de adulţi munceau, 2.021, chiar în unităţile protejate care acum riscă să dispară.
