Patronatele din Transporturi solicită Guvernului să elimine supraacciza la carburanți pentru a proteja industria de transport și implicit populația, în lipsa unei scheme de rambursare a supraaccizei către transportatori.
Altfel, urmează un val de scumpiri de până la 20% pe toată linia până la produselor de strictă necesitate, atrag atenția patronatele.
Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) atrage atenția că firmele de transport rutier vor fi nevoite să crească tarifele de transport marfă cu 20%, cu efecte directe și imediate în prețurile la raft ale produselor de strictă necesitate și similar tarifele de transport persoane, ca urmare a creșterii costurilor cu carburantul după majorarea accizei și a lipsei unei scheme de rambursare a acesteia.
Cât ar costa benzina și motorina fără supracciză
În prezent prețul motorinei este mai mare cu cel puțin 1 leu/litru față de luna august 2017, ultima lună înainte de majorarea accizei la carburanți. Dacă s-a renunța la controversata acciză a Guvernului Tudose, reintrodusă de la 1 septembrie 2017, am avea la pompă prețuri de 4,5 - 4,6 lei/litru.
Față de finalul lunii august 2017, prețul barilului de petrol a crescut cu 40%, de la 50 la 70 dolari/baril, iar moneda națională s-a depreciat față de euro cu 1,5% (prețurile produselor finite obținute din petrol se calculează în euro).
La toate aceste creșteri se adaugă și majorarea cu peste 21% a accizei la motorină, în 15 septembrie și 1 octombrie 2017, impactul accizei și TVA-ului în prețul carburantului la pompă fiind în acest moment de 50%.
Rata anuală a inflației a urcat în luna decembrie 2017 la 3,32%, în condițiile în care în luna august 2017, rata anuală a inflației a fost de numai 1,2%.
Ce efecte negative a avut acciza suplimentară
Majorarea accizei la carburanți a avut ca impact scăderea consumului și migrarea alimentărilor cu combustibil de către transportatorii români care fac curse în Europa în alte state membre cum ar fi Ungaria și Austria, țări unde prețul la motorină este mai atractiv având în vedere existența unui sistem de recuperare a accizei și a TVA-ului foarte bine reglementat de către autoritățile acestor state.
La acestea se adaugă diminuarea vânzărilor de carburant pe teritoriul României ca urmare a migrării volumelor aprovizionate de către transportatori din alte state care tranzitează România și care preferă să alimenteze acum în țările vecine, Bulgaria și Ungaria, unde prețul carburantului este mai mic. România are în acest moment cea mai mare acciză la motorină dintre statele membre UE din regiune, respectiv 393,84 EUR comparativ cu Bulgaria 330,3 EUR sau Ungaria 364,46 EUR.
Transportatorii rutieri care lucrează în România și nu pot alimenta în afara țării trebuie să majoreze tarifele de transport imediat cu 20% pentru a nu intra în faliment, spun patronatele din domeniu.
Efectele majorării accizei prin migrarea alimentărilor în țările vecine și scăderea încasărilor din acciză în România se confirmă prin scăderea volumelor vândute la pompă, în beneficiul Ungariei și Austriei care au cost mai mic pentru transportatori și condiții la procedurile fiscale net superioare.
Ungaria are accize variabile
Prin comparație, în Ungaria acciza e variabilă, guvernul maghiar își sacrifică veniturile la buget și reduce acciza atunci când costul petrolului depășește 50 dolari/baril.
În Ungaria, deși prețul la pompă este mai mare decât în România, prin recuperarea TVA de 27% la 60 de zile, fără nicio zi întârziere, și a accizei suplimentare - între 2 și 5,5 eurocenți per litru (la fiecare 6 luni în Ungaria aceste cifre pot varia între 2 - 3,5 - 5,5 eurocenți per litru, la fel ca și valoarea accizei care este de 358 euro/1000 litri când prețul barilului de petrol este peste 50 dolari și 390 euro când prețul barilului de petrol este sub 50 dolari), costul final pentru transportatorii rutieri rămâne mai scăzut cu cel puțin 5 eurocenți/litru de motorină decât în România.
Cum au scăzut prețurile la carburanți între ianuarie și septembrie 2017 când NU am avut acciza inventată de Ponta
Guvernanții nu au recunoscut niciodată că tot populaţia este cea care suportă aceste măriri ale impozitelor, spunând că taxele nu au de ce să se reflecte în preţuri. Exact ca în timpul guvernării Ponta, în 2013-2014, când peste noapte au fost introduse sau majorate o mulţime de taxe care au adus miliarde în plus la buget.
După 1 ianuarie 2017 preţurile au scăzut cu până la 50 de bani pe litrul de carburant până la jumătatea anului trecut, ceea ce i-a bucurat pe şoferi, însă nu şi pe guvernanţi, care au pierdut sute de milioane de euro la buget.
Liderul PSD, Liviu Dragnea, i-a cerut, la finele anului 2016, premierului în funcţie Dacian Cioloş să amâne scoaterea supraaccizei de la 1 ianuarie 2017, dar a fost refuzat.
Mingea este acum în terenul lui Dragnea, liderul de facto al Guvernului Dăncilă.
