Concret, ministrul Burduja este acuzat că a apelat la un truc pentru a debloca plata a 300 de milioane de euro din PNRR, bani indisponibilizați de Comisia Europeană: prin operarea unor schimbări în Consiliul de Administrație al Nuclearelectrica, urmează să se bifeze jalonul 121 din PNRR, țintă care nu a fost atinsă de România până în prezent.
Motivul pentru care această țintă nu a fost bifată de țara noastră este acela că oficialii de la Bruxelles au constatat existența unei serii de conflicte de interese și influențe politice în numirea membrilor în consiliile de administrație ale companiilor de stat.
Printre aceste companii se află și Nuclearelectrica, o companie cheie din industria energetică, acolo unde trei din cei șapte membri ai Consiliului de Administrație au fost numiți direct, fără a fi supuși unei proceduri de selecție competitive și transparente, acuză ziariștii.
Ce schimbări s-au făcut la compania de stat
Unul din membrii Consiliului de Administrație a decis să părăsească forul de conducere. Ministrul Sebastian Burduja a decis să mai revoce alți patru membri CA, unii - din cauze neimputabile, alții - din motive imputabile.
Printre cei propuși în CA al Nuclearelectrica de ministrul Sebastian Burduja se află:
- Pavel Casian Nițulescu (PSD), un fost lăcătuș mecanic și actual secretar de stat la ministerul Energiei;
- Fostul deputat PNL Laurențiu Cazan;
- Petre Nicolescu (PSD), coordonatorul departamentului Energie al PSD;
- Liberalul Oleg Burlacu, vicepreședinte PNL Sector 5;
- Academicianul Ionuț Purica, ex-consilier al lui Sebastian Burduja la Ministerul Cercetării.
Lipsa fundamentului juridic
Decizia Ministerului Energiei de a revoca membrii Consiliului de Administrație al Societății Naționale Nuclearelectrica S.A., invocând pretinse obiective asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), se dovedește a fi nu doar nefundamentată juridic, ci și abuzivă sub aspectul finalității urmărite.
1. Falsitatea temeiului invocat – PNRR nu prevede revocări ad personam
PNRR este un document strategic de politici publice, fără forță juridică de lege, care trasează direcții și reforme structurale. În niciuna dintre componentele aferente reformei guvernanței corporative a întreprinderilor de stat nu se prevede, în mod expres sau implicit, obligația de a revoca membri ai consiliilor de administrație aflați în mandat legal, selectați potrivit OUG nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă.
A susține contrariul echivalează cu o distorsionare deliberată a conținutului PNRR în scopul justificării unor decizii discreționare.
2. Revocarea anticipată a unor membri ai CA fără o evaluare obiectivă și individualizată contravine OUG nr. 109/2011
Potrivit art. 29 alin. (3) din OUG nr. 109/2011, revocarea unui administrator neexecutiv poate avea loc numai în baza unor motive temeinice, iar revocarea ad nutum este permisă doar în cazurile de interimat sau când contractul de mandat o prevede expres. În cazul de față, nu s-a prezentat niciun raport de evaluare a performanței individuale sau colective a membrilor CA, ceea ce contravine flagrant cerințelor legale și bunei practici de guvernanță.
3. Aparenta finalitate a deciziei – epurare mascată pentru numiri politice
Invocarea PNRR ca pretext pentru epurarea unor membri incomozi sau independenți în vederea înlocuirii acestora cu persoane obediente politic contravine flagrant principiilor statului de drept, autonomiei guvernanței corporative și obligației de due diligence în administrarea unei societăți de interes strategic. Această conduită se poate subsuma unui abuz de drept și unei încălcări a interesului public, cu potențial de a atrage inclusiv răspunderea personală a celor care au semnat actele de revocare.
4. Riscuri de natură reputațională, economică și juridică
O astfel de decizie arbitrară poate atrage consecințe grave:
•pierderea încrederii investitorilor internaționali în piața de capital din România;
•declanșarea unor litigii costisitoare pentru statul român, cu șanse mari de câștig pentru persoanele revocate abuziv;
•suspendarea finanțărilor europene dacă se constată că PNRR este invocat în mod fraudulos pentru decizii politice.
Concluzie:
Revocarea membrilor CA de la Nuclearelectrica, sub pretextul îndeplinirii unor „ținte” din PNRR care nu există în mod real, reprezintă un act abuziv, lipsit de fundament legal și contrar principiilor guvernanței corporative. Acest demers trebuie contestat cu fermitate prin toate mijloacele legale, administrative și, dacă este cazul, jurisdicționale.
