Becali a fost chemat luni la Curtea de Apel București, la cererea DNA, pentru a fi reaudiat în calitate de martor, el fiind cel care a făcut în 2006 un denunț pe baza căruia procurorii au demarat ancheta în acest caz, potrivit Agerpres.
La întrebările puse de procurorul de caz, George Becali nu a mai recunoscut ce a scris în acel denunț, susținând că nu își mai aduce aminte și nu dorește ca Puiu Popoviciu și ceilalți inculpați să fie condamnați din cauza lui, pentru că el a fost în închisoare și "știe ce înseamnă suferința".
Becali a explicat că denunțul a fost semnat de el, la cererea unei persoane, Gabriel Bondoiu, care i s-a plâns de faptul că urma să-i fie demolată locuința amplasată pe terenul din Băneasa.
"Nu mai mențin declarația pentru că e mult de atunci. Acea declarație am dat-o la rugămintea lui Gabriel Bondoiu. A venit la mine de mai multe ori, pentru că spunea că semnătura și cuvântul meu au mai multă putere. Vă dau cuvântul meu de onoare în fața lui Dumnezeu și a dumneavoastră, ca judecător de curte de apel, că habar nu aveam ce scria el acolo. Eu doar am semnat. Nu știu nimic care să îi incrimineze pe acești oameni. Ce a fost atunci la prima declarație sunt câteva fraze pe care nu le mai țin minte. Erau mai mult la nivel de bârfă. Nu am probe care să susțină ce scriam acolo. Doamnă procuror, v-ați făcut niște gânduri să vă ajut în anchetă, dar acesta este adevărul", a spus Becali în sala de judecată.
În replică, procurorul de ședință a arătat că plângerea depusă de Becali a reprezentat un suport în anchetă și l-a întrebat în mai multe rânduri de ce nu își mai susține declarația dată la parchet.
"Vă jur că nu am probe. Nu știu nimic și de aceea nu o mai susțin. Plângerea era bazată pe bârfă. Bondoiu a venit la mine și s-a plâns că locuința lui va fi demolată de pe acel teren. Mi-a dat declarația și eu am semnat. Nu știu al cui era terenul, doar că era administrat de Academia Agricolă. Eu credeam atunci că profesorul Alecu și Puiu Popoviciu erau în cârdășie, dar m-am înșelat. Am făcut atunci o ofertă pentru o parte din terenul din Băneasa. Doamnă procuror, să mă iertați că nu ați obținut ceva. Vreți să mint? Ăsta este adevărul. Am scris niște bârfe atunci. Nu pot să declar ce vrea procurorul. Nu pot să inventez ca să facă oamenii pușcărie", a declarat Becali.
La finalul ședinței de judecată, procurorul a anunțat că DNA se autosesizează în cazul lui George Becali pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă.
Omul de afaceri Puiu Popoviciu a fost trimis în judecată, în decembrie 2012, pentru complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată și continuată, precum și pentru dare de mită.
În același dosar, au mai fost trimiși în judecată fostul șef al DGIPI Cornel Șerban, Ioan Niculae Alecu, rector al Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București, Mihai Ion Florin Luican, fost prefect al municipiului București, Gabriel Toader, secretar la Prefectura București, Ioan Todiraș, viceprimar al Primăriei sectorului 1 București, Lizeta Minea, secretar la Primăria sector 1 și membru al subcomisiei de aplicare a Legii 1/2000 din cadrul instituției, Gheorghe Petrulian, Ștefan Diaconescu, secretar științific și rector la USAMV București, Petru Pitcovici, șef Divizie Operațiuni din cadrul Direcției Generale Anticorupție din MAI și Andrei Mihai Bejinaru.
Potrivit DNA, în perioada 2000 — 2004, rectorul Ioan Niculae Alecu, beneficiind de sprijinul interesat al lui Popoviciu, în baza unui contract încheiat cu încălcarea prevederilor legale, a făcut posibilă aducerea unui teren de 224 hectare, aparținând domeniului public al statului, ca aport în natură la capitalul social al SC Băneasa Investments SA, societate controlată de omul de afaceri.
"În condițiile în care terenul respectiv (ferma Băneasa) se afla în proprietatea publică a statului, conform legii, nu putea să facă obiectul vreunei tranzacții și, în plus, a fost în mod vădit subevaluat. În momentul constituirii ca aport la capitalul social al SC Băneasa Investments SA, terenul a fost evaluat la valoarea de 1 USD/mp, în timp ce valoarea de piață de la acea dată era de aproximativ 150 euro/mp. Terenul se situează în partea de nord a orașului București, se învecinează cu DN1 București — Ploiești, iar pe acest teren s-au construit puncte de lucru și sediile unor importante societăți comerciale", susțin procurorii.
Inițial, Popoviciu, în înțelegere cu rectorul, a creat posibilitatea încheierii unui contract de asociere în participațiune în condiții nelegale, introducând în acest mecanism societatea SC Log Trans, devenită ulterior Băneasa Investments.
Potrivit contractului, trebuiau dezvoltate activități de pomicultură, viticultură, creșterea animalelor pe terenurile fermei Băneasa.
"Fără a avea acordul membrilor Biroului de Senat și al Senatului USAMV București, Ioan Alecu și Gabriel Popoviciu au stabilit procentele de participare în cadrul asocierii, respectiv 49% pentru Universitatea de Științe Agricole și 51% pentru SC Log Trans. O evaluare asupra terenurilor în suprafață de 224 ha și a imobilelor aferente care urmau a fi aduse în asociere nu fusese făcută. Prin urmare, acceptarea unei cote de participare de 49% de către Universitate nu s-a făcut în condiții legale. În plus, aportul de 51%, sub formă de bani, ce revenea celeilalte părți a fost doar formal, sumele de bani doar tranzitând conturile societății", mai spus procurorii.
Conform acestora, pentru a pune în aplicare înțelegerea ascunsă cu omul de afaceri, rectorul i-a indus în eroare pe membrii Senatului USAMV București, prezentându-le date neadevărate și impunând chiar modificarea Cartei Universității. De asemenea, a susținut că se vor mări salariile cadrelor didactice, că universitatea va câștiga fonduri bănești cu ajutorul cărora se va dota unitatea de învățământ, pentru asigurarea unor condiții decente de studiu, că vor fi construite garsoniere pentru a fi închiriate de preparatori, asistenți, doctoranzi etc.
"Inculpatul Alecu a fost de acord ca sus-menționatul contract de asociere în participațiune să fie conceput și redactat de Popoviciu și de avocații acestuia, fără să participe consilierul juridic și economistul Universității. Contractul a fost semnat la USAMV București în condiții improprii de reprezentare a universității. În 3 august 2000, încălcând hotărârea Senatului USAMV, inculpații Alecu, Popoviciu și Bejenaru au aportat dreptul de folosință asupra unui teren de 174 hectare (parte din suprafața de 224 ha a fermei Băneasa), împreună cu imobilele aferente, la capitalul social al SC Băneasa Investments SA (SC Log Trans). După aportarea dreptului de folosință, clădirile aferente fermei Băneasa au fost demolate", se arată în rechizitoriu.
La solicitarea rectorului Alecu, Popoviciu i-a promis ca îl va sprijini să obțină titlul de proprietate pe terenul aferent Fermei Băneasa, iar astfel, în condiții nelegale, în cursul anului 2001, la propunerea subcomisiei de aplicare a Legii 1/2000 (a fondului funciar), comisia municipiului București a eliberat titlul de proprietate pentru USAMV București.
După eliberarea titlului de proprietate, Ioan Alecu în înțelegere cu Popoviciu a aportat dreptul de proprietate asupra suprafeței de 174 ha la capitalul social al SC Băneasa și dreptul de proprietate asupra clădirilor edificate pe acest teren, deși Hotărârea Senatului USAMV interzicea acest lucru.
În acest context, terenul a fost subevaluat, iar ulterior, în 2004, a fost aportată și diferența până la 224 hectare la capitalul social al firmei, în condiții de subevaluare.
"Practic, în urma tuturor acestor activități, Universitatea de Științe Agricole nu a avut niciun beneficiu, dimpotrivă, a pierdut suprafața de teren aferentă fermei Băneasa pe care o avea în administrare și în exploatare, inițial. Ca urmare a eliberării titlului de proprietate pe suprafața de 224 ha a fost cauzat statului un prejudiciu de 335.387.260 lei. Prejudiciul cauzat USAMV București se ridică la suma de 619.472.218 lei și se compune din valoarea terenurilor aportate prin subevaluare la capitalul social al SC Băneasa Investments S.A. și din scoaterea din societate a sumelor de bani care fuseseră aportate la capitalul social, lipsind societatea de capital de lucru", mai spun procurorii.
Ministerul Finanțelor Publice s-a constituit parte civilă în numele statului român, solicitând revenirea terenului în suprafață de 224 ha în proprietatea publică a statului.
