FMI remarcă că inflaţia a crescut semnificativ în România și, pe acest fond, efectele reducerii taxelor şi ale altor ajustări administrative dispar.
Toate economiile europene au crescut în 2017, iar perspectivele rămân favorabile pe termen scurt, însă, pentru ca avansul economiei să dureze dincolo de actuala perioadă favorabilă, statele europene trebuie să relaxeze constrângerile structurale asupra creşterii, care variază de la bariere la adresa investiţiilor şi până la diminuarea competitivităţii, se arată în ultimul raport regional cu privire la Europa, publicat marţi de FMI.
"Europa continuă să înregistreze o creştere solidă, însă cei mai recenţi indicatori sugerează că avansul se stabilizează. Perspectivele economice pe termen mediu sunt mai puţin strălucite, astfel încât factorii de decizie ar trebui să profite de acest moment pentru a reduce deficitele şi datoria şi a avansa reforme care fac economiile lor mai productive", a declarat directorul departamentului european al FMI, Poul Thomsen.
Potrivit recomandărilor FMI, în ţările unde inflaţia a ajuns la nivelul ţintă, politica monetară ar trebui să se normalizeze treptat.
În multe ţări, factorii de decizie ar trebui să se străduiască să reducă deficitele fiscale în următorii ani. Astfel, stabilizatorii automaţi şi stimulentele fiscale vor putea fi introduse din nou, în cazul în care riscurile negative se materializează.
De asemenea, stabilizarea şi reducerea datoriei publice vor ajuta economiile să facă faţă mai bine la presiunile apărute de pe urma creşterii cheltuielilor cu pensiile şi sistemul de sănătate.
"Ajustarea fiscală ar trebui să fie motivată în primul rând de eforturile de a îmbunătăţi eficienţa guvernului. Aceasta este o provocare majoră, în special în multe din economiile emergente din Europa care trebuie, de asemenea, să facă eforturi pentru a îmbunătăţi instituţiile şi guvernanţa", se arată în raportul FMI.
În ceea ce priveşte România, FMI subliniază că, în 2017, România a fost economia cu cel mai puternic ritm de creştere din Europa, 7%.
Conform celor mai recente estimări ale FMI, în 2018 ritmul de creştere al economiei româneşti se va reduce la 5,1%, o îmbunătăţire totuşi cu 0,7 puncte procentuale faţă de avansul de 4,4% preconizat în toamna anului trecut, urmând ca în 2019 tendinţa de diminuare a ritmului de creştere să continue până la 3,5%, mai puţin cu 0,3 puncte procentuale faţă de estimarea din toamna anului trecut.
Potrivit FMI, în anul 2017 fondurile UE au finanţat echivalentul a aproximativ jumătate din investiţiile publice din România. În plus, creşterea economică a fost sprijinită şi de politica fiscală prociclică în România.
De asemenea, creşterea salariilor continuă să fie puternică în noile state membre UE, depăşind inflaţia pe măsură ce rata şomajului coboară la noi minime de după criză.
