Autorităţile de la Schitu Goleşti spun că localitatea este unul dintre cele 10 focare de la nivel naţional, unde melcii s-au înmulţit alarmant. Localnicii sunt disperaţi pentru că moluştele le sabotează culturile, scrie atitudineinarges.ro. În ultimii ani, pagubele provocate de melci au fost considerabile la Schitu Goleşti, însă pentru 2015 se anunţă chiar prăpăd. Primăria spera într-o finanţare de la Ministerul Agriculturi sau Autoritatea Fitosanitară, însă cadrul legal actual nu permite acordarea de fonduri pentru combaterea acestor dăunători. Soluţia la această problemă nu se întrevede decât pe cheltuiala localnicilor, iar substanţele cu ajutorul cărora se poate interveni nu sunt deloc ieftine: 930 de lei la hectar.
Melcii cu cochilie sau fără (limacșii) se numără printre cei mai comuni dăunători din grădinile cultivatorilor de legume. Situaţia de la Schitu Goleşti nu e nici pe departe una obişnuită, mai ales că în majoritatea gospodăriilor se practică agricultură organică ceea ce face ca melcii să fie mai prezenţi decât pe culturile intensive unde se utilizează chimicale de sinteză. Acest aspect, dar şi iazul din localitate, care le asigură melcilor un climat oprim dezvoltării, ar putea fi două dintre explicaţiile înmulţirii fără precedent a moluştelor care atentează la culturile localnicilor.
“E prăpăd ce e la noi în comună. Avem problema asta cu melcii de vreo 4-5 ani, dar parcă niciodată n-au fost atât de mulţi cum se arată anul acesta. Pe unde te duci, calci pe melci. Aşa ceva n-am mai văzut. Am anunţat şi noi mai departe... Să vedem acum ce măsuri putem lua, dacă se dau sau fonduri pentru combatearea melcilor, fiindcă, sincer, nu ştiu ce-o să facem dacă nu scăpăm odată de ei. Probabil c-o să se aleagă praful de culturile noastre. Eu am tot zis: pe noi, nu ruşii or să ne omoare, ci melcii!”, spune Tudor Ion, viceprimarul comunei Schitu Goleşti
Sătenii sunt şi ei disperaţi, fiindcă melcii le-au invadat culturile. Şi nu cu miile, ci cu zecile de mii.
“Rad tot în calea lor: frunzele, fructele rădăcinile, tot, tot. Roşiile, dovleceii, castraveţii, tot ce-am sădit şi noi prin grădini, se duc pe apa Sâmbetei de când cu melcii ăştia. Nu mai producem nici cât să ne-ajungă de consumul imediat. Nu mai vorbesc de murături, conserve. Toamna trecută, am cumpărat roşii de la oraş, ca să fac bulion”, spune Florica Dumitru, localnică.
