Peste 600.000 de oameni s-au strâns duminică seara în toata ţara, după ce Guvernul Grindeanu a retras Ordonanţa de Urgenţă controversată care a ameninţat eforturile actuale anticorupţie. Un val de proteste a izbucnit la începutul săptămânii trecute, când Ordonanţa a fost aprobată iniţial, în noaptea de 31 ianuarie spre 1 februarie. “Noaptea ca hoţii” a devenit unul dintre sloganurile manifestanţilor.
O parte din presă şi noua societate civilă au reacţionat cu furie, dar s-au şi entuziasmat şi au lăudat reacţia puternică a opiniei publice. Fiecare nou protest l-a depăşit pe precedentul, cu număr record de participanţi înregistrat de aproape fiecare dată, peste tot în ţară.
Aceste manifestaţii subliniază curentul de nemulţumire, ce poate fi observat şi în alte ţări din Europa Centrală şi de Est, faţă de prăpastia dintre aşteptări şi realizările procesului de tranziţie, scrie televiziunea paneuropeană.
Majoritatea orientate împotriva sistemului politic, cele mai vizibile manifestaţii au la bază oameni tineri, care nu erau interesaţi înainte de politică, care dau dovadă de o orientare tot mai clară către lege şi ordine şi care cer să fie implicaţi în procesul politic.
Punctul comun este lupta împotriva corupţiei şi acesta se dovedeşte un cadru eficient de mobilizare, pentru că este suficient de amplu şi lasă spaţiu pentru sensibilităţile specifice acestei generaţii, comentează Euronews.
Primele proteste antisistem din România şi prima mişcare socială reală s-au înregistrat în 2011-2012. Acele proteste au fost considerate ca momentul în care tânăra generaţie a devenit brusc interesată de politică, amintesc jurnaliştii.
În timp ce aceste proteste sunt caracterizate de o bază demografică foarte variată a participanţilor, opoziţia din 2013 faţă de proiectul de minerit Roşia Montană a dus la un sentimente de “unire” şi a subliniat diferenţe faţă de politica generaţiilor precedente.
Astfel, evenimentele din 2013 au arătat influenţa “străzii ca actor” în politica post-comunistă şi au marcat momentul în care a fost modelată identitatea colectivă a acestui grup.
Protestele din noiembrie 2015, care au avut loc după tragedia de la Colectiv, au consolidat şi mai mult percepţia unei lipse de reprezentare din partea actorilor politici tradiţionali.
De asemenea, pentru generaţia tânără, a avut la bază sentimentul de “a fi diferit” de societatea tradiţională, asociată adesea cu generaţia părinţilor, cu populaţia din mediul rural sau cu electoratul tradiţional PSD, scrie Euronews.