76% dintre europeni sunt "total de acord" că oamenii au responsabilitatea să îngrijească natura, iar 60% sunt conştienţi că sănătatea şi bunăstarea se bazează pe natură şi biodiversitate. De altfel, 56% dintre europeni sunt "total de acord" că biodiversitatea şi natura sănătoasă sunt importante penteu dezvoltarea economică pe termen lung, în vreme ce în cazul respondenţilor români procentul celor cu o astfel de părere este chiar mai mare: 62%.
În ceea ce priveşte degradarea şi pierderea habitatelor naturale, precum pădurile, pajiştile şi zonele umede, 61% dintre europeni, respecitv 65% dintre români, cred că aceasta este o problemă foarte gravă.
Scăderea şi dispariţia speciilor de animale şi plante este considerată, de asemenea, "foarte gravă" de 58% dintre europeni, respectiv de 60% dintre români. "Foarte gravă" este, pentru 42% dintre europeni şi 51% dintre români, şi deconectarea de la natură în zonele urbane şi în stilul de viaţă modern.
Cei mai mulţi dintre europeni (62%) şi români (61%) cred că biodiversitatea este ameninţată "foarte mult" de poluarea aerului, a solului şi a apei, dar şi de calamităţile cauzate de om (60% - europeni, 56% - români), schimbările climatice (51% - europeni, 54% - români) şi agricultura intensivă (47% - europeni, 43% - români).
Referitor la eforturile personale pentru protecţia naturii şi a biodiversităţii, 92% dintre europeni, respectiv 88% dintre români susţin că respectă regulile de protejare a naturii. De asemenea, mai multe de respondenţii europeni (65%) şi români (55%) cumpără în mod regulat produse care sunt ecologice sau locale.
Doar 13% dintre români participă ca voluntari la proiecte şi acţiuni dedicate biodiversităţii
Pe de altă parte, când vine de vorba de participarea în calitate de voluntari la proiecte şi acţiuni dedicate biodiversităţii, doar 11% dintre europeni, respectiv 13% dintre români spun că fac asta.
23% dintre europeni şi 24% dintre români apreciază că sunt deja afectaţi de degradarea naturii şi scăderea sau posibila dispariţie a speciilor de animale şi plante, în timp ce 35% dintre europeni, respectiv 40% dintre români cred că vor fi afectaţi de toate acesta în viitor. Totuşi, 33% dintre europeni, respectiv 27% dintre români sunt de părere că afectat de aceste schimbări vor fi generaţiile viitoare.
Sondajul s-a realizat în perioda 30 mai - 8 iunie 2015, pe 27.718 de europeni, respectiv 1.012 români.
UE a adoptat o strategie care vizează stoparea pierderii biodiversității până în 2020. Evaluarea la jumătatea perioadei a strategiei subliniază că trebuie depuse mult mai multe eforturi pe teren, astfel încât politicile UE să se concretizeze în acțiuni, se precizează într-un comunicat remis Realitatea.NET.
În primul rând, este necesar ca statele membre să pună mai bine în aplicare legislația UE privind mediul înconjurător. Mai mult de trei sferturi din habitatele naturale importante din UE se află în prezent într-o stare nefavorabilă și numeroase specii sunt amenințate cu dispariția.
Împreună cu statele sale membre, UE este cel mai important donator de fonduri pentru conservarea biodiversității. UE a luat primele măsuri pentru a reduce factorii indirecți care cauzează pierderea biodiversității, inclusiv comerțul cu specii sălbatice și pescuitul ilegal, și pentru a integra biodiversitatea în acordurile sale comerciale. Noua Agendă mondială 2030 privind dezvoltarea durabilă reiterează necesitatea îndeplinirii, în întreaga lume, a angajamentelor în acest domeniu.