Cererea depusă de eurodeputatul Eugen Tomac la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) pentru a cere anularea blocajului din Consiliu generat de votul negativ al Austriei privind aderarea României la spațiul Schengen a fost înregistrată. Anunțul a fost făcut luni de europarlamentar.
„Tomac vs Consiliul Uniunii Europene. Așa cum am promis, voi informa în mod constant opinia publică cu privire la actiunea inițiată la Curtea de Justiție a Uniunii Europene împotriva Consiliului Uniunii Europene. Prin acest demers dorim să anulăm blocajul generat de Austria împotriva României privind accesul nostru în spațiul Schengen. Cererea depusă la CJUE a fost înregistrată și vom avea un proces prin care cerem anularea acestui abuz de drept al Consiliului Uniunii Europene. Românii merită să fie liberi în Europa și vom obține acest drept”, a anunțat Eugen Tomac într-un mesaj postat pe pagina sa de Facebook.
Acțiunea europarlamentarului PMP Eugen Tomac vine după ce Austria a blocat aderarea României la Schengen prin veto-ul dat în ședința Consiliului Justiție - Afaceri Interne din 8 decembrie 2022. Atunci și Olanda a dat vot negativ, invocând că nu este de acord cu aderarea Bulgariei, care e la pachet cu țara noastră.
„Acțiunea se întemeiază în baza articolului 263 din Tratatul de funcționare a Uniunii Europene, ceea ce înseamnă acțiune în anulare. După ce am consultat profesori în drept, foști judecători la Curtea de Justiție a UE din mai multe state europene și, evident, din România, am ajuns la această concluzie, că cel mai bun demers pe care îl putem face este să atacăm pe acțiune în anulare, având în vedere că putem ataca și pe alte articole din Tratat, dar considerăm în momentul de față că acest demers este cel mai potrivit întrucât, pe 8 decembrie, la Bruxelles, în Consiliul JAI, s-a intrat cu o ordine de zi foarte clară, ca România, Bulgaria și Croația să fie acceptate în spațiul Schengen. Deoarece în Jurnalul Oficial al UE s-a publicat doar decizia privind acceptarea Croației iar rezultatul votului privind cazul României și Bulgariei nu a fost publicat pentru că Consiliul, prin regulamentul său, încearcă să se protejeze. Atunci când un act non-legislativ nu întrunește unanimitatea, acest rezultat nu este publicat în Jurnalul Oficial, în schimb ordinea de zi a fost publică. Consiliul avea obligația, în baza tratatului UE și de funcționare a UE, acquis-ului UE, de a lua o decizie favorabilă și voi explica de ce. În primul rând, pentru că este foarte clar că atunci când legislația Schengen, tratatul de funcționare al Schengen spune cât se poate de limpede că instituțiile europene au obligația să coopereze plecând de la principiul cooperării loiale între statele membre, fapt prevăzut la articolul 4, alineat 3 din Tratatul UE. Austria și Olanda au încălcat principiul cooperării loiale, împiedicând îndeplinirea misiunilor ce decurg din tratate. Un alt principiu încălcat este principiul cooperării loiale între instituțiile europene, articolul 13, alineat 2, din Tratatul de funcționare a UE. S-a încălcat articolul 21, alineat 1, și articolul 22, alineat 2 din Tratatul de funcționare a UE”, a declarat Eugen Tomac la începutul lunii februarie, adăugând că există toate „motivele să credem că cetățenii români se simt discriminați de această decizie a Consiliului JAI”.
