Potrivit șefului statului francez, "crimele comise în acea noapte sub autoritatea lui Maurice Papon (prefectul poliţiei din Paris, n.red.AFP) sunt de neiertat pentru Republică", relatează un comunicat de la Elysee, preşedinţia franceză, citat de AFP și preluat de Agerpres.
Mai mult decât atât, aceasta a fost prima dată când un preşedinte francez s-a deplasat la locul masacrului, al cărui bilanţ este estimat de istorici la cel puţin câteva zeci de morţi, deşi cel oficial este de doar trei decese.
Emmanuel Macron a păstrat un moment de reculegere şi a depus o jerbă pe malul Senei, lângă podul unde s-au petrecut evenimentele din urmă cu 60 de ani.
La 17 octombrie 1961, o manifestaţie organizată la Paris pentru a protesta împotriva interdicţiei de circulaţie impuse atunci algerienilor după ora 08.30 seara a fost urmată de o represiune "brutală, violentă, sângeroasă", potrivit palatului Elysee.
"Aproape 12.000 de algerieni au fost arestaţi şi transferaţi în centre de triere pe stadionul Coubertin, la Palatul sporturilor şi în alte locuri. Pe lângă numeroşi răniţi, câteva zeci au fost ucişi, cadavrele fiind aruncate în Sena. Numeroase familii nu au mai găsit niciodată trupurile apropiaţilor lor, dispăruţi în acea noapte", mai arată preşedinţia franceză.
