Reforma pensiilor speciale a fost votată cu scandal de parlamentari, miercuri, în Senat. Și asta pentru că aleșii au venit cu noi modificări, în beneficiul magistraților, dar și pentru alte categorii profesionale. Printre amendamente se numără o impozitare de 15% a venitului ce depășește salariul mediu net pe economie.
În același timp, magistrații anunță că sunt nemulțumiți după adoptarea parlamentarilor a legii privind eliminarea pensiilor speciale. Nemulțumirile au început însă înainte de votul din Parlament, legate în principal de schimbarea modului de calcul al pensiei (de serviciu, n.r.), prin aplicarea contributivității, ca în celelalte sectoare de activitate. Modificarea modului de calcul ar duce la o scădere a pensiilor speciale în cazul magistraților. O altă nemulțumire este reprezentată și de interzicerea cumulului pensie-salariu ce a fost prevăzută, cu mai multe excepții, de actul normativ votat de parlamentari. Adică este impusă alegerea între a avea o pensie sau a avea un salariu, ca toate celelalte categorii profesionale care nu sunt exceptate.
Judecătorii au anunțat că vor ataca ambele proiecte legate de pensiile speciale la Curtea Constituțională. Potrivit informațiilor Realitatea PLUS, ministrul Justiției, Alina Gorghiu, încearcă să convingă magistrații să nu atace la CCR legea.
Există un risc major ca proiectul adoptat în Parlament să pice la CCR, la fel ca și în anii anteriori, când judecătorii constituționali au dat câteva decizii legate de pensiile speciale. În acest sens, premierul Marcel Ciolacu a anunțat că va convoca o sesiune extraordinară a Parlamentului dacă este respinsă legea de eliminare a pensiilor speciale.
Controversele legate de legea de eliminare a pensiilor speciale adoptată de Parlament țin de amendamentele introduse pe ultima sută de metri înainte de vot în cazul reformei pensiilor, pentru exceptarea mai multor categorii profesionale. Acestea nu au fost discutate, convenite cu Bruxelles, deci nu se știe ce va spune Comisia Europeană, relatează Realitatea PLUS.
Însă ministrul Justiției, Alina Gorghiu, și-ar fi asumat aceste modificări, susțin surse din Guvern citate de Realitatea PLUS, astfel că aceasta ar urma să discute cu cei de la Bruxelles, ar trebui să meargă în fața Comisiei Europene și să prezinte aceste amendamente.
În același timp, legat de reducerea cheltuielilor la buget prin acest proiect de lege al tăierii pensiilor speciale, așa cum s-a anunțat în urmă cu o lună, chiar ministrul de Finanțe susține că nu reprezintă nicio eonomie la buget. Marcel Boloș a afirmat că nu ne putem baza pe această lege pentru econmii la buget, pentru că impactul este nesemnificativ pentru buget, de doar 0,5%, potrivit Realitatea PLUS.
REFORMA PENSIILOR SPECIALE, AMÂNATĂ ANI DE ZILE - INTRĂ ÎN VIGOARE peste 20 de ani
Parlamentul a adoptat, miercuri, proiectul de lege privind eliminarea pensiilor speciale. Însă proiectul de lege a suferit modificări față de varianta asumată de Guvern și convenită cu oficialii europeni de la Bruxelles. Majoritatea parlamentară, reprezentată de partidele din coaliție - PSD și PNL au introdus derogări și excepții, prin amendamente, ce amână practic aplicarea reformei în următorii 5 ani și prelungește eliminarea pensiilor speciale pe o perioadă de 20 de ani.
În plus, pentru magistrați, potrivit noilor modificări, procurorii și judecătorii se pot pensiona până în 2028 în aceleași condiții ca până acum, adică indiferent de vârstă, dacă au 25 de ani vechime, și beneficiind de o pensie în cuantum de 80% din indemnizația brută și sporurile din ultima lună de activitate. Impozitarea cu doar 15% a pensiilor speciale mai mari de 4.000 de lei net și nu 30% cum era inițial anunțat, iar vârsta de pensionare crește de anul viitor etapizat, de la 50 de ani, în 2024, la 60 de ani în 2035.
„Proiectul nu prevede desfiinţarea acestor pensii, ci trecerea treptată la pensii pe bază de contributivitate până în 2043”, a explicat și preşedintele comisiei de muncă, Adrian Solomon.
CSM aduce acuzații grave după adoptarea legii de eliminare a pensiilor speciale
Consiliul Superior al Magistraturii acuză Parlamentul că a ignorat principii constituţionale la modificarea legii pensiilor speciale, care pot genera „vădite consecinţe negative la nivelul întregului sistem de justiţie”. Reprezentanții magistraților arată că forma legii care a fost votată marți de deputați este diferită de forma care le-a fost trimisă inițial spre avizare și pentru care dăduseră aviz pozitiv. Consiliul mai acuză că pe parcursul procesului legislativ nu a existat „un dialog instituțional onest” între parlamentari și reprezentanții magistraților și că CSM și-a dat avizul pe o formă a legii care a fost ulterior modificată prin amendamente. În același timp, magistrații au anunțat că vor continua formele de protest după schimbarea legată de pensiile speciale. În același timp, ministrul Alina Gorghiu a anunțat că nu rezonează cu ideea de protest: „Justiția este un serviciu public, justiția trebuie să servească cetățeanul, iar toate problemele cred că se pot discuta prin dialog”.
„Având în vedere adoptarea de către Senatul României a proiectului de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, Consiliul Superior al Magistraturii îşi exprimă dezacordul faţă de maniera în care Parlamentul României a înţeles să se raporteze la autoritatea judecătorească, prin adoptarea de măsuri cu consecințe iremediabile asupra independenței justiției şi statutului magistratului.
În procesul legislativ nu a existat un dialog instituțional onest între puterea legislativă și puterea judecătorească, în sensul că nu a fost solicitat un aviz real al Consiliului cu privire la forma adoptată a proiectului de lege.
Puterea legislativă a trimis Consiliului o altă formă a proiectului de lege, care a fost avizată favorabil cu observații prin Hotărârea plenului nr. 187 din 22.12.2022. Proiectul de lege adoptat astăzi a fost modificat succesiv în fața comisiilor Camerei Deputaților și Senatului, având o formă total diferită de cea avizată favorabil cu observații și introduce noi condiții care nu au fost supuse dezbaterilor și cu privire la care nu a fost emis avizul Consiliului Superior al Magistraturii. Astfel, proiectul de lege transmis inițial și adoptat de prima cameră sesizată – Senatul României, nu prevedea nicio condiție de vârstă pentru pensionare, ci doar reglementa vechimea minimă în profesie.
Prin lipsa unei cooperări loiale, Parlamentul României a ignorat principii constituţionale, asumându-și generarea unor vădite consecinţe negative la nivelul întregului sistem de justiție.
În calitate de garant constituțional al independenței justiției, Consiliul Superior al Magistraturii consideră că astfel de modificări legislative ar trebui să se bazeze pe un dialog autentic care să includă toate puterile statului pentru a găsi cele mai bune soluții pentru a asigura statul de drept, independența justiției și previzibilitatea legii”, se arată în comunicatul CSM.
