Întrebată de jurnalişti despre modificarea Codului penal şi a celui de procedură penală, Jurma a declarat: "Nu e competenţa noastră să discutăm despre modul în care legile sunt adoptate în România, doar pot să-mi exprim opinia personală, în sensul că un act normativ de o importanţă atât de mare, cum este un cod penal, ar trebui dezbătut în Parlament, mai degrabă decât adoptat printr-o ordonanţă de urgenţă (...), repet, nu sunt constituţionalist şi noi va trebui să aplicăm legea aşa cum se va adopta", notează Agerpres.
Chestionată cum vede discuţiile despre amnistie şi graţiere, Jurma a răspuns: "Nu aş vrea să mă pronunţ asupra lucrurilor (...) de competenţa legislativului, dar trebuie să ţinem seama că în momentul în care legislaţia penală şi procesual penală într-un stat membru - şi România este un stat membru - nu este suficient de puternică, acest lucru se poate repercuta asupra anchetelor privind fraude europene şi implicit asupra eficienţei procurorului european".
Referindu-se la Parchetul European, ea a spus că rechizitoriul întocmit de procurorul european va fi trimis instanţelor naţionale, care vor decide dacă o persoană este sau nu vinovată.
"Regulamentul european este de directă aplicare, deci procurorul european va trebui să aplice acest regulament direct, dar regulamentul are un specific, acela că trimite foarte des la dreptul intern, asta înseamnă că procurorul european va aplica dreptul penal european, dreptul procedural european, ceea ce înseamnă un lucru foarte important, înseamnă că rechizitoriul întocmit de procurorul european va fi trimis instanţelor naţionale, instanţele naţionale vor decide dacă persoana respectivă este sau nu vinovată (...) statele membre, inclusiv România trebuie să se doteze cu instrumente de drept penal şi de drept procedural penal puternice, asta înseamnă dispoziţii ale dreptului penal şi procedural penal care să respecte atât Carta fundamentală a drepturilor omului, cât şi să ofere instrumente pentru o combatere eficientă a fraudelor europene", a declarat Jurma.
Ea a menţionat că procurorii DNA îşi doresc să lucreze în Parchetul European, având în vedere experienţa pe care au dobândit-o.
"Sunt practic 15 ani de când DNA desfăşoară investigaţii în materia fondurilor europene (...) sperăm că procurorii DNA vor putea să acceadă la aceste poziţii. Nu am văzut încă forma finală a proiectului de lege. Sperăm să mai avem ocazia să mai discutăm pe marginea acestui proiect, pentru a ne asigura că unul dintre criteriile de selecţie îl reprezintă, alături de independenţa individuală a candidaţilor, experienţa dobândită în combatarea acestui tip de fraudă şi nu a combaterii criminalităţii în general", a adăugat Jurma.
Ea a participat la Conferinţa europeană Impactul Regulamentului UE privind instituirea Parchetului European.
