După o serie de şase majorări de dobândă, cu câte 50 de puncte de bază, adoptate începând din luna iulie 2022, oficialii BCE estimează că nu s-au apropiat încă de sfârşitul ciclului de înăsprire a politicii monetare. "Nu a venit încă momentul să ne oprim din majorarea dobânzilor", a avertizat, la finele lunii aprilie, economistul şef al BCE, Philip Lane.
Începând din luna iulie a anului trecut şi până acum, instituţia cu sediul la Frankfurt a majorat costul creditului cu 3,50 puncte procentuale, într-o campanie fără precedent de a înăspri condiţiile de creditare, în ideea de a controla explozia preţurilor de consum.
Chiar şi Banca centrală americană, care a demarat ciclul de înăsprire a politicii monetare mai devreme decât gardienii euro, nu a anunţat încă în mod oficial ca va lua o pauză de la majorarea dobânzilor. Rezerva Federală americană (Fed) a decis miercuri seara cea de a 10-a majorare consecutivă a costului creditului după luna martie 2022, cu un sfert de punct procentual.
La reuniunea de joi, 4 mai, cei 26 de membri ai Consiliului guvernatorilor BCE vor avea la dispoziţie noi date statistice pentru a decide care va fi amploarea noii majorări de dobândă.
Ulrike Kastens, economist la DWS, este de părere că cea mai mare parte a membrilor Consiliului guvernatorilor BCE va fi de acord cu o majorare mai modestă a dobânzilor de referinţă.
Majoritatea economiştilor mizează pe o majorare a costului creditului cu 0,25 puncte procentuale, după una de 0,5 puncte decisă în luna martie. În acest caz, dobânda de referinţă ar fi majorată de la 3% până la 3,25%.
Prin scumpirea creditului, BCE vrea să frâneze cererea de credite imobiliare, credite de consum sau pentru investiţii din partea companiilor, ceea ce ar duce la o încetinire a ritmului de creştere a preţurilor.
Potrivit celor mai recente date statistice, rata anuală a inflaţiei în luna aprilie rămâne cu mult peste ţinta de 2% avut în vedere de BCE, mai mult a crescut cu 0,1 punte procentuale, până la 7%, după mai multe luni de scădere. În schimb, inflaţia de bază, care exclude preţurile volatile la energie şi alimente, a scăzut pentru prima dată în ultimul an, de la 5,7% până la 5,6%, potrivit Eurostat.
La aceasta se adaugă şi faptul că Produsul Intern Brut al zonei euro a înregistrat o creştere slabă, de doar 0,1%, în primul trimestru, ceea ce dovedeşte vulnerabilitatea economiei zonei euro.
Toate aceste date justifică, în opinia analiştilor, o majorare limitată a dobânzilor dar nu o pauză în ciclul de înăsprire a politicii monetare. Economişti se aşteaptă ca BCE să continue să majoreze dobânzile până în vara acestui an, când costul creditului în zona euro va atinge un punct culminant cuprins între 3,50% şi 3,75%.
