O ipoteză ce ar confirma explozia marelui baraj de la Nova Kahovka din Ucraina a fost lansată de seismologii norvegieni. Aceștia spun că unde seismice au fost înregistrate chiar în România când s-a rupt barajul din regiunea Herson.
Cauza ruperii barajului de la Nova Kahovka este încă neclară, însă noi dovezi vin în sprijinul unei explozii ce ar fi avut loc înainte de revărsarea apelor, susțin oamenii de știință norvegieni de la fundația NORSAR pentru detectarea cutremurelor și a exploziilor nucleare, relatează BBC.
Este vorba de detectarea mai multor semnale seismice înregistrate în Bucovina, România, la 620 km (372 mile) distanță de Nova Kakhovka exact la ora la care s-a rupt barajul din Ucraina.
Foto: satelit/Maxar
Experții norvegieni de la NORSAR au anunțat că a fost înregistrat momentul în care barajul de la Nova Kakhovka a fost aruncat în aer. Pentru că senzorii de măsurare a undelor seismice au înregistrat, la distanțe foarte mari, explozia, care ar fi fost una de mari proporții. Acestea indică o explozie în ziua de marți, 6 iunie, la ora locală 2:54. Cei de la NORSAR susțin că după analizarea undelor seismice pot spune că momentul și locația coincid cu prăbușirea barajului. Ei au analizat semnalele seismice provenite de la stațiile regionale în legătură cu explozia de barajul din Ucraina.
Semnalele seismice au fost înregistrate de o stație din Bucovina, din sistemul BURAR. Cutremurul înregistrat ca urmare a acestei explozii a avut o magnitudine estimată, cuprinsă între unu și două grade pe scara Richter. Iar senzorii seismici din Bucovina (BURAR), de la o stație care se află la aproximativ 620 km de baraj, au susprins momentul exploziei.
În plus, doar o cantitate foarte mare de explozibili ar fi putut produce semnalul detectat la aproape 640 de km distanță, potrivit BBC.
Explozia barajului de la Kahovka din sudul Ucrainei de marți, 6 iunie, a generat revărsarea a zeci de milioane de metri cubi de apă peste o suprafață foarte mare spre sudul Ucraine, spre orașul Herson, și să provoace inundații foarte mari în regiune. Sute de mii de oameni din regiunea Herson, unde se află barajul, se confruntă cu inundaţii şi au rămas acum fără apă potabilă, ca urmare a acestui eveniment. În plus, riscul apariției unor boli ca holera în urma dezastrului ecologic este maxim, a anunțat OMS, după distrugerea barajului Kahovka, de pe fluviul Nipru.
Rețeaua BURAR din Bucovina, cu ajutorul căreia au fost captate semnalele seismice din momentul ruperii barajului din Ucraina, este alcătuită din 10 staţii, echipate cu senzori seismici instalaţi în foraje la adâncimi cuprinse între 30 şi 50 m, distribuite pe o suprafaţă de 5 kilometri pătrați, potrivit infp.ro. Reţeaua a fost instalată în 2002, în cadrul colaborării româno - americane dintre INCDFP şi Centrul de Aplicaţii Tehnice al Forţelor Aeriene Americane. Datele înregistrate sunt transmise în timp real prin satelit la Centrul Naţional de Date din Bucureşti. În 2007 s-au instalat doi senzori 3-C de banda larga pentru a imbunatati configuratia retelei array in vederea inregistrarii si identificarii fazelor seismice secundare.
Imediat după ruperea barajului, Ucraina și Rusia s-au acuzat reciproc de sabotaj.
Ucraina a anunțat că acum deține dovezi care să susțină acuzațiile împotriva Moscovei, pentru că serviciul său de securitate internă (SBU) ar fi interceptat un apel telefonic între doi bărbați vorbitori de limbă rusă, care ar fi declarat că spargerea barajului a fost rezultatul activităților unui grup de sabotaj rus.
În același timp, Rusia neagă vehement că ar purta vreo vină în ruperea barajului. Iar purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, l-a numit un act de „sabotaj”, pentru că ar priva de apă peninsula Crimeea, zonă anexată de Rusia în 2014, pe care rușii o folosesc pentru comasarea, de la începutul războiului, de echipament și unități militare pentru menținerea forțelor militare de invazie, relatează BBC.
În noaptea de luni spre marți, 6 iunie, în jurul orei 2:45 ora locală, a fost aruncat în aer barajul Nova Kahovka din regiunea Herson și a fost distrusă centrala hidroelectrică Kakhovka.
The Kakhovka Dam on the Dnipro River has been blown up. Russia had mined the dam many months ago in anticipation of a potential Ukrainian offensive. pic.twitter.com/dHqZtp83gk
— Ukraine Reporter (@StateOfUkraine) June 6, 2023
Mai multe videoclipuri neverificate au fost postate marți pe reţelele sociale au arătat explozii intense în jurul barajului şi apă care iese în valuri. Barajul, cu o înălţime de 30 de metri şi o lungime de 3,2 km, a fost construit în 1956 pe râul Nipru. Acesta deţine o cantitate de apă egală cu cea din Marele Lac Sărat din statul american Utah şi alimentează cu apă Crimeea, anexată de Rusia în 2014, dar şi centrala nucleară din Zapororjie, aflată de asemenea sub control rusesc.