Dosarul "Petrov": ce scria în NOTELE INFORMATIVE date de Traian Băsescu și cum s-a apărat fostul președinte în fața instanței

În prima dintre acestea scrie, referitor la unul dintre colegi, că:

„Nu are prieteni în clasă şi, din cauza caracterului său, nici nu este acceptat în anturajul colegilor. Din discuţiile purtate cu verişoara lui, V., de profesie învăţătoare, am înţeles că E. ar fi dispus, în cazul în care ar reuşi să cunoască în străinătate o fată cu avere, să rămână acolo. Cu verişoara lui L. am avut ocazia să discut aceste probleme deoarece am fost la un moment dat prieteni.”

Instanța a coroborat notele informative cu informațiile de pe rola de microfilm din fondul de rețea păstrat la Securitatea din Constanța. Potrivit celor de la Europa liberă, dosarul lui Traian Băsescu a fost distrus în august 1978, când fostul președinte a devenit membru PCR, fără a fi microfilmat. Însă, au explicat surse CNSAS pentru Europa Liberă, Securitatea lăsa întotdeauna o semnalare pe microfilm a existenței dosarului, care conținea numărul dosarului și numele de cod al colaboratorului. Acest document păstrat la Constanța a fost predat CNSAS de către SRI pe în aprilie 2019, în contextul verificărilor care se fac înainte de alegerile europarlamentare. În mai 2019, Traian Băsescu a candidat pentru un post de europarlamentar.


Cum s-a apărat Traian Băsescu în instanță? Ei bine una dintre apărări se referă la faptul că nu ar fi știut că ofițerul de contrainformații militare făcea parte din Securitate, nu din Armată. Totuși, pentru că Institutul de Marină a fost unificat cu Școala Militară de Ofițeri activi de Marină, Traian Băsescu ar fi avut toate datele pentru a realiza că ofiţerul căruia i-a dat informații lucra pentru Securitate, notează judecătorii.

Mai mult, se mai arată în motivarea instanței, Traian Băsescu ar fi fost familiarizat cu temele de interes ale Securității. Cum ar fi anturajul unei persoane, caracterul, comportamentul, relaţiile amoroase sau planurile de viaţă. Iar faptul că Băsescu ar fi știut exact cui oferă informații a reieșit, spun judecătorii, și din mediul din care provenea și nivelul de educaţie. Concret, tatăl său a fost colonel de armată, şi sunt și numeroase referiri ale sale la competenţele Securităţii în ceea ce priveşte funcţionarea Institutului de Marină.

Traian Băsescu a susținut însă că ar fi fost obligat de lege să demaște o infracțiune, respectiv eventuala părăsire a navei de către unul dintre colegii săi, în eventualitatea în care ar fi fost trimis în voiaj ca ofițer de marină. Însă judecătorii nu l-au crezut.

„Furnizarea informaţiei este departe de a fi justificată de o minimă temere a recurentului în sensul că era posibil ca persoana în cauză să rămână în străinătate părăsind nava, (...) împrejurare care să îi creeze pârâtului obligaţia de a devoala o faptă ce putea pune în pericol siguranţa transportului maritim civil, în caz contrar fiind pasibil de consecinţe (...), mergând până la excluderea din Institutul de Marină,” se mai arată în motivarea instanței.

În a 2-a notă informativă scrie, referitor la un alt coleg al lui Băsescu, că „nu este dispus să se căsătorească decât foarte târziu şi cu o fată care să aibă o situaţie materială bună. În vara anului 1973 şi a anului 1974 a avut relaţii cu femei de cetăţenie cehă, dar nu ştiu dacă în momentul de faţă mai întreţine aceste relaţii.”

Despre această notă informativă, fostul președinte al României a susținut că nu i-a făcut rău colegului său, întrucât nu a informat că acesta ar fi avut relații cu femei din Occident, ci din blocul comunist. Judecătorii spun însă că notele informative ale lui Petrov au avut consecințe negative asupra celor turnați. Mai exact, colegul lui Traian Băsescu nu a mai fost desemnat să plece ca ofițer pe navele românești ce urmau să plece în străinătate.

Traian Băsescu a făcut cerere de revizuire a deciziei de colaborarea cu Securitatea ca poliție politică.