Preafericitul părinte urma să împlinească, în decembrie, 73 de ani. Credincioșii din parohiile în care a slujit l-au cunoscut ca un preot de vocație, blând, înțelept, modest, de o bunătate pilduitoare, coleg de nădejde pentru confrații preoți, echilibrat, mult milostiv si iertător, duhovnic ales, cu o viață morală exemplară.
Aceste calități l-au făcut să fie remarcat în rândul preoțimii clujene și să fie solicitat, adeseori, în probleme duhovnicești, pentru elevii seminariști din Cluj-Napoca. Pentru activitate misionar-pastorala deosebita Arhiepiscopul Teofil Herineanu i-a acordat distincția bisericească de „iconom” (în anul 1987).
În 1995 a fost tuns în monahism la mănăstirea „Sfântul Ioan Botezătorul” din Alba-Iulia, avându-l ca naș de călugărie pe Prea Sfințitul Părinte Episcop Andrei din același oraș.
Ca monah a „îndeplinit ascultarea de stareț”, la Manastirea Nicula, din 1 octombrie 1991 – februarie 1994. S-a impus in fata obstii manastiresti prin bunatate, intelepciune, rabdare si exemplu personal. În februarie 1994, Înalt Prea Sfințitul Părinte Arhiepiscop Bartolomeu l-a numit ecleziarh al Catedralei Arhiepiscopale din Cluj-Napoca si exarh al mănăstirilor din Eparhia Vadului, Feleacului si Clujului; a fost hirotesit apoi și în rangul de arhimandrit.
În urma propunerii Înalt Prea Sfințitului Părinte Arhiepiscop Bartolomeu, din vara anului 1998, a fost numit Episcop-vicar al Eparhiei Clujului și hirotonit întru arhiereu, la 15 august 1998, la Mănăstirea Nicula, de către Prea Fericitul Părinte Patriah Teoctist, Înalt Prea Sfințitul Părinte Arhiepiscop Bartolomeu, Prea Sfințitul Părinte Episcop Andrei al Alba-Iuliei, Prea Sfințitul Părinte Irineu, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Clujului, înconjurați de un sobor de preoți și diaconi”, scrie Mitropolia Clujului. .