Într-un comunicat transmis luni AGERPRES, directorul general al Institutului, Alexandru Florian, susţine că "Centenarul României Mari trebuie să fie anul promovării valorilor de înţelegere, dialog şi colaborare între majoritatea românească şi minorităţile etnice. În acest context, nu avem cum să ne explicăm faptul că Romfilatelia a recurs la editarea acestui timbru", se arată în comunicatul Institutului "Elie Wiesel".
Potrivit lui Alexandru Florian, "există două momente grave în activitatea publică a lui Miron Cristea, care au adus atingere atât României cât şi populaţiei evreieşti". Priuml este o circulată din 1916, pe când Miron Cristea era Episcopul Caransebeşului, care făcea parte din Ungaria, în care vorbea despre România ca fiind "Noul duşman care râvneşte în chip atât de păcătos la ştirbirea şi stricarea hotarelor patriei noastre (Ungaria, n.n.)".
Al doilea argument este că, în 1938, guvernul prezidat de patriarhul Miron Cristea a elaborat metodologia de aplicare a unui decret-lege din 1938 privind revizuirea cetăţeniei. În urma aplicării acestuia, 225.222 de evrei şi-au pierdut cetăţenia română, respectiv 36% din totalul populaţiei evreieşti", precizează sursa citată.
De asemenea, directorul Institutului menţionează că un alt timbru îl reprezintă pe Vaida Voievod, "cel care în 1935 a militat să impună principiul "numerus valachicus" (numerus clausus) în administraţie".
"Acest demers a atras excluderea sa din PNŢ, iar în martie 1935 înfiinţează alături de alte grupuri de extremă dreapta "Frontul românesc"", se arată în comunicat.
