Ochii oferă semne privind sănătatea cognitivă a unei persoane. Ochii sunt mai mult decât o fereastră către suflet, sunt, în același timp, oglinda sănătății cognitive a unei persoane, spun cercetătorii americani.
Cercetările au urmărit să identifice modul în care ochiul poate ajuta la diagnosticarea bolii Alzheimer înainte de a începe simptomele devastatoare. Boala este mult avansată în momentul în care memoria și comportamentul sunt afectate.
„Ochiul este fereastra către creier. Puteți vedea direct în sistemul nervos privind în spatele ochiului, spre nervul optic și retină.”, a declarat medicul oftalmolog dr. Christine Greer, director de educație medicală la Institutul pentru Boli Neurodegenerative din Boca Raton, Florida, potrivit CNN.
„Boala Alzheimer începe în creier cu decenii înainte de primele simptome de pierdere a memoriei”, a spus dr. Richard Isaacson, un neurolog preventiv al Alzheimer, de la Institutul pentru Boli Neurodegenerative.
Concluziile enunțate au fost trase după ce au fost făcute mai multe teste oftalmologice privind nervul optic și retina pacienților.
Primele semne ale bolii Alzheimer pot apărea în globul ocular, arată studiul prezentat de cercetătorii americani din Florida.
Cercetările pot fi foarte importante și pot marca un moment crucial în tratarea bolii Alzheimer.
Dacă medicii reuşesc să identifice boala în stadiile sale timpurii, oamenii ar putea apoi să facă alegeri mai bune în privința stilului de viaţă pentru a controla mai mulți factori responsabili, implicați în boala Alzheimer.
Astfel vor putea fi controlați „factorii de risc modificabili, precum tensiunea arterială ridicată, colesterolul ridicat şi diabetul”, a mai spus Isaacson, notează CNN.
Studiul celor de la Institutul din Florida a fost publicat de aproape o lună în revistele de specialitate. Potrivit datelor studiului, au fost remarcate creşteri semnificative ale beta-amiloidului, un marker cheie al bolii Alzheimer, atât la persoanele cu Alzheimer, cât şi la cele cu declin cognitiv precoce. Celulele microgliale au scăzut cu 80% la cei cu probleme cognitive, acestea fiind responsabile de repararea şi întreţinerea altor celule, inclusiv de eliminarea beta-amiloidului din creier şi din retină.
„Constatările au fost evidente şi la persoanele fără simptome cognitive sau cu simptome cognitive minime, ceea ce sugerează că aceste noi teste oculare pot fi bine poziţionate pentru a ajuta la diagnosticarea timpurie”, mai precizează studiului.
Atrofia ţesutului şi inflamaţia în celulele de la periferia îndepărtată a retinei au fost cele mai predictive pentru starea cognitivă, a constatat studiul.
Specialiştii susțin că aceste rezultate ar putea duce dezvoltarea unor tehnici de imagistică care să permită diagnosticarea mai exact și mai devreme a bolii Alzheimer.
Ce este boala Alzheimer - Primele simptome și factorii de risc
Boala Alzheimer este o boală degenerativă ce afectează zone ale creierului ce controlează memoria, inteligență, capacitatea de judecată, limbajul și comportamentul. Această boală reprezintă formă cea mai comună de declin mental sau demență la persoanele în vârstă. Este însă o afecțiune mai gravă decât pierderea moderată a memoriei care apare la persoanele în vârstă. Această boală se asociază și cu tulburări de comportament, de personalitate, pierderea abilității de a gândi corect și abilității de a efectua activitățile zilnice, potrivit sfatulmedicului.ro. Persoanele apropiate, de obicei membrii familiei, sunt cei care observă modificările la început, deși aceste modificări pot fi sesizate și de către bolnavi.
FACTORI DE RISC în boala Alzheimer
Vârsta înaintată este factorul de risc cel mai important. Alți factori de risc pentru dezvoltarea bolii Alzheimer sunt:
- istoricul familial de Alzheimer, în special dacă boală a apărut la rudele de gradul I (mama, tată, frați) și a apărut la mai mulți membrii ai familie;
- prezența genei pentru apolipoproteina E-4, în special la persoanele din rasă albă sau asiatici, crește riscul de a dezvoltă boală Alzeimer;
- boli cardiovasculare: conexiunea între creier și inima se face prin vase de sânge extrem de importante, iar o tulburare a sistemului circulator poate determina deteriorări semnificative la nivel cerebral. Cele mai implicate sunt accidentul vascular cerebral, boală cardiacă, diabetul, colesterolul crescut și hipertensiunea arterială;
- sindromul Down, o boală genetică ce determina retard mental;
- diabetul, o boală ce se însoțește de glicemie crescută;
- terapia hormonala de substituție - un studiu recent a demonstrat că riscul de a dezvoltă demență, inclusiv boală Alzheimer este crescut la femeile de peste 65 de ani care sunt sub terapie substitutiva cu estrogeni și progesteron.
Au mai fost formulate câteva teorii cu privire la creșterea riscului de a dezvoltă boală Alzheimer. Aceste teorii includ următorii factori:
- fumatul - unii cercetători au sugerat că fumatul ar crește riscul de a dezvoltă demență și boală Alzheimer, dar aceste presupuneri nu au fost confirmate
- traumatisme ale regiunii cefalice - există probe care susțîn că o lovitură în regiunea cefalică (la cap) urmată de pierdera conștienței, poate crește riscul de dezvoltare al bolii Alzheimer mai târziu. Riscurile de a dezvoltă boală sunt crescute în cazul în care leziunea este severă și la pacienții cu istoric familial de boală Alzheimer.
- niveluri crescute în sânge de homocisteina - homocisteina este un aminoacid prezent în mod obișnuit în cantități mici în sânge. Nivelurile crescute ale acestui aminoacid se însoțesc de risc crescut de boală cardiacă. Unii cercetători susțin că nivelurile crescute de homocisteina s-ar asocia și cu un risc crescut de boală Alzheimer.
Aceste niveluri crescute de homocisteina sunt cauzate de nivelul scăzut în sânge al vitaminei B12 și acidului folic. Expunerea zilnică la aluminiu provenit din oale, căni de aluminiu, deodoranti cu aluminiu nu s-a demonstrat că ar crește riscul de a dezvoltă boală Alzheimer.
SIMPTOME în boala Alzheimer
Pierderea memoriei este de cele mai multe ori prima manifestare a bolii Alzheimer. Multe persoane în vârstă se îngrijorează atunci când apar pierderile de memorie.
Anumite episoade de pierdere a memoriei pe termen scurt la persoanele în vârstă de 60-70 de ani este un lucru obișnuit, dar numai unii dintre aceștia cu pierderi ușoare de memorie vor dezvoltă boală Alzheimer. În cazul în care apar pierderi de memorie este indicat consultul unui medic specialist.
Exemple de pierdere normală de memorie includ uitarea:
- unor părți din anumite experiențe;
- locului unde este parcată mașînă;
- evenimentelor din trecutul îndepărtat;
- numelui unei persoane, dar care revine în minte mai târziu;
- locului unde s-au pus anumite obiecte, de exemplu cheile de la mașînă.
Exemple ale pierderii memoriei cauzată de boală Alzheimer includ uitarea:
- unei experiențe în totalitate;
- interpretării ceasului sau condusul mașinii;
- evenimentelor recente, de genul uitarea faptului că a lăsat aragazul deschis;
- unei persoane în totalitate.
Boala Alzheimer se însoțește de modificări de comportament, gândire sau tulburări de personalitate. În fazele incipiente ale bolii, persoană se poate comportă normal în societate.
Membrii familiei și prietenii apropiați observă primii manifestările bolii. Semnele de demență că dificultățile de gândire sau amintire a anumitor lucruri sau probleme în activitățile cotidiene, trebuie să îndemne persoană spre consultul unui specialist. Simptomele variază pe măsură ce boală progresează, potrivit sfatulmedicului.ro.
Asociația pentru bolnavii cu Alzheimer a identificat 10 semne de avertizare pentru boala Alzheimer. Acestea sunt:
- pierderi de memorie, că uitarea informațiilor memorate recent, nume sau numere de telefon;
- dificultăți în îndeplinirea îndatoririlor, că prepararea unei mese;
- tulburări de limbaj, uitarea unor cuvinte sau substituirea cuvintelor neobișnuite;
- dezorientare temporo-spațială, uitarea adresei;
- tulburări de judecată, că îmbrăcarea cu haine nepotrivite pentru vremea respectivă;
- probleme cu gândirea abstractă, că imposibilitatea de interpretare a numerelor;
- punerea anumitor obiecte în locuri neobișnuite, de exemplu fierul de călcat în frigider sau ceasul în bolul de zahăr;
- tulburări ale dispoziției, că modificări rapide a le stării de spirit de la calm, la plâns, apoi la furie;
- modificări ale personalității, de la confuzie, suspiciune, teamă la dependență de un membru al familiei;
- lipsa inițiativei manifestată prin somnolență continuă, vizionarea la televizor toată ziua și refuzarea efectuării activităților zilnice obișnuite.
Simptome ce pot fi prezente, dar nu în toate cazurile:
- susținerea cu fermitate a unor credințe false, cum că cineva fură de la o persoană (idei delirante);
- senzații că aude sau vede lucruri care nu sunt reale (halucinații);
- lipsa de interes pentru activitățile înconjurătoare sau separarea de prieteni și familie;
- activități repetate fără un scop anume, că inchisul sau deschisul unei poșete, împachetatul și despachetatul hainelor, repetarea unor întrebări;
- agresiune fizică sau verbală;
- imposibilitatea de a controla anumite impulsuri, ce pot duce la acțiuni nepotrivite;
- boală Alzheimer de obicei nu afectează capacitatea motorie fină (de exemplu, abilitatea de a închide și a deschide nasturii sau utilizarea ustensilelor) sau simțul tactil.
O persoană care are simptome motorii (slăbiciune musculară la nivelul mâinilor sau tremurături ale mâinilor) sau simptome senzoriale (senzație de amorțeală) probabil au altă afecțiune decât boală Alzheimer, potrivit sfatulmedicului.ro.
