Descoperirea este una de-a dreptul senzaţională şi pentru arheologi, întrucât nimeni nu se aştepta la un cimitir gepidic, dar mai ales care să conţină asemenea piese nemaiîntâlnite în regiune.
Arheologul Robert Gindele, din cadrul Muzeului Judeţean Satu Mare, a declarat, pentru AGERPRES, că mormântul a fost descoperit în urmă cu câţiva ani în timpul lucrărilor la centura Careiului, însă recent şi-a dat seama de cât de important este, când a studiat foarte atent obiectele găsite.
Conform arheologilor, la Carei a fost descoperit un cimitir gepidic, din secolul VI, ce ar putea avea şi 1 000 de morminte. Deocamdată s-au făcut săpături la doar 28 de morminte, arheologii afirmând că ar putea fi descoperite lucruri uluitoare. Ei nu se aşteptau la un cimitir de asemenea anvergură.
‘Suntem în anii 550-600, este o populaţia germanică, gepizii, puţini au auzi de ei, au stat în ‘mileniul întunecat’ pe meleagurile noastre. Un mormânt reprezintă un interes cu totul deosebit, nici nu mi-am dat seama când am săpat, numai în curs de prelucrare mi-am dat seama că avem în faţă mormântul unei femei speciale, să zicem cu legături cu lumea cealaltă, cu lumea magiei. Pe centura ei, a fost descoperit, foarte interesant, ca piesă principală un pandantiv, o amuletă-pandantiv, al zeităţii germanice Thor din chihlimbar, o chestie foarte rară. Numai la vikingi am găsit analogii. O altă piesă este aşa zisul nod al lui Hercule, care vine din lumea greco-romană şi simbolizează practic căsătoria. Mai sunt câteva piese pe această centură, un dinte de cerb, care are legături cu lumea cealaltă. Foarte probabil stăm în faţa unui mormânt al unei vrăjitoare, pe limbajul actual’, a declarat Gindele.
Piesele găsite sunt foarte rare, arheologii nici n-au găsit analogii, găsind referiri doar la vikingi, secole mai târziu.
‘Aceste piese sunt foarte foarte rare, nici n-am găsit analogii pentru ele. Cel mai important este acest pandantiv, Zeul Thor, era în mitologia germanică zeul fulgerului, zeul puterii, avea un ciocan în mână. Sunt filme multe, sute, mii care se cunosc. Acum avem descoperit la noi un simbol al acestei zeităţi Thor. Analogii sunt câteva, din os, în spaţiul nostru, dar chihlimbar deloc nu am găsit. Singura analogie pe care am găsit-o este mai târzie, doar la vikingi, am găsit o fabrică-manufactură de asemenea pandantive a ciocanului lui Thor. Asta era mai târziu, la 200 de ani distanţă de mormântul gepidic de la Carei. Nodul lui Hercule din lumea greco-romană continuă ideea, tradiţia, şi femeia germanică a preluat de la romani probabil această idee. Sunt un fel de ineluşe, dar nu au fost purtate pe degete, au fost purtate pe lanţ ca şi pandantiv, aducătoare de noroc, simbolizează căsătoria, legătura între femei şi bărbat. Practic nodul reprezintă această legătură strânsă între femeie şi bărbat, un nod care nu se poate desface foarte uşor sau, au crezut ei, chiar deloc dacă purtau acest obiect’, a mai spus Gindele.
Despre femeia-vrăjitoare deocamdată nu se ştie mare lucru. Urmează să fie făcute noi studii şi, probabil, după noi săpături care vor scoate la lumină vestigii, se va putea trage o concluzie.
‘Rolul acestei femei era foarte important probabil în societatea gepidică. Nu toate femeile aveau aceste pandantive, eu cred, încă trebuie să studiez, că avea o legătură specială cu lumea de dincolo, era un fel de magiciană, vrăjitoare, cineva care ţinea legătura cu lumea cealaltă în această societate gepidică’, a precizat Gindele.