"Ministerul Apărării Naționale respinge speculațiile pe acest subiect, apărute în spațiul public românesc și internațional, prin care sunt vehiculate interpretări și scenarii manipulatorii, neconforme cu realitatea în privința proiectului de extindere a Bazei 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu. Investițiile programate pentru modernizarea și extinderea acestei baze militare a Armatei României vor avea ca rezultat primul element complet și complex de infrastructură aeroportuară construit de România după anul 1990, menită să îmbunătățească în mod semnificativ capacitățile de operare și de instruire ale Forțelor Aeriene Române și ale celor aliate în consolidării polului de securitate pe Flancul Estic al Alianţei. Manipulările din spațiul public pe acest subiect sunt aliniate campaniilor de dezinformare și propagandă cu care Federația Rusă își susține atacurile hibride împotriva țărilor aliate", a transmis, joi, Inforadar, platforma de ştiri a MApN.
Potrivit sursei citate, logica din spatele acestor încercări de distorsionare a adevărului "este lesne de înțeles".
"În anul 2024, România a sărbătorit 20 de ani de la aderarea la NATO, obiectiv strategic împlinit prin voința suverană a poporului român. Apartenența la NATO asigură libertatea și prosperitatea românilor într-o societate democratică. Niciodată România nu a avut garanții mai puternice pentru suveranitatea și securitatea națională. NATO operează ca un instrument de amplificare si protejare a suveranității fiecăruia dintre membrii săi, nu doar în domeniul apărării și securității, ci în toate dimensiunile", arată MApN.
Toate evoluțiile care privesc dezvoltarea capacităților de descurajare și apărare ale României, inclusiv cele care privesc forțe și capabilități Aliate dislocate pe teritoriul național ca parte a măsurilor de consolidare a Flancului Estic, sunt fie legate de capacitatea forţelor armate ale României de a acționa interoperabil cu NATO, fie ca răspuns la evoluții concrete ale situației de securitate din regiune.
"Este cât se poate de evident că apărarea și securitatea României nu sunt amenințate de Aliați și parteneri. Suveranitatea națională nu este o frază sau un concept speculativ, ci un complex de principii și acțiuni pe care statul român le exercită în mod suveran, atât prin acțiuni naționale, cât și în cadrul Alianței Nord-Atlantice, cea mai puternică instituție politico-militară cu caracter defensiv din istorie", se mai menționează în mesajul transmis.
Sursa menționată precizează, de asemenea, că din anii 2000 Federaţia Rusă „s-a îndepărtat tot mai agresiv” de spiritul parteneriatului cu comunitatea Nord-Atlantică: "Realitatea pe care propaganda rusă și vectorii de propagare din spațiul public românesc și Euro-Atlantic încearcă să o acopere prin acțiuni de dezinformare și manipulare" este că, începând din anii 2000, Federația Rusă s-a îndepărtat tot mai agresiv de spiritul parteneriatului cu comunitatea Nord-Atlantică, exprimat în Consiliul NATO-Rusia, organism de consultare în care Rusia a fost tratată de aliați de pe poziții egale și principiale. Respectând tradițiile sovietice, agresorul de la Kremlin denunță agresiuni închipuite, reînviind, cu mijloacele societății informaționale, mitul cetății asediate".
„Respectând tradiţiile sovietice, agresorul de la Kremlin denunţă agresiuni închipuite, reînviind, cu mijloacele societăţii informaţionale, mitul cetăţii asediate”, arată Inforadar.
Potrivit aceleiaşi surse, din 2008, de când a invadat Georgia, Federaţia Rusă „a militarizat Marea Neagră”, a invadat Ucraina şi a anexat ilegal Crimeea în 2014, iar din 2022 este angajată într-un „război ilegal de agresiune” împotriva unui vecin suveran.
„Războiul brutal pe care Rusia îl duce împotriva Ucrainei este doar o dimensiune a asaltului pe care Rusia îl dă lumii democratice şi libere. În paralel, Federaţia Rusă este angajată într-un set persistent de acţiuni hibride împotriva unor ţări membre NATO, UE şi a altor state din regiunea Mării Negre, cum ar fi Republica Moldova, pe care o şantajează permanent, îndeosebi prin instrumente energetice şi economice, dar şi cu acţiuni hibride”, menţionează Inforadar.
Aceeaşi sursă precizează că pe acest fond trebuie înţelese toate măsurile de consolidare a posturii de apărare şi descurajare a oricărei agresiuni din partea Rusiei împotriva teritoriului aliat luate de România şi de Aliaţi în regiunea Mării Negre, măsuri „de natură exclusiv defensivă”, decise şi puse în executare în mod transparent şi direct proporţional cu nivelul ameninţărilor reprezentate de acţiunile agresive ale Rusiei.
„Prezenţa militarilor aliaţi în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, dar şi în Baza Militară de la Deveselu, în Baza 71 Aeriană de la Câmpia Turzii, la Cincu şi în alte comandamente şi facilităţi de instruire de pe teritoriul României reprezintă atât o normalitate practică în contextul apartenenţei României la NATO, cât şi o expresie directă a solidarităţii Aliaţilor în faţa ameninţărilor la pacea şi securitatea regională generate de acţiunile agresive ale Federaţiei Ruse.
Investiţiile în extinderea şi modernizarea infrastructurii Bazei 57 Aeriene de la Mihail Kogălniceanu au fost decise printr-o hotărâre emisă de Guvernul României în anul 2019 (HG nr. 781). Durata lucrărilor de modernizare este etapizată pe 20 de ani, investiţia totală fiind estimată la peste 12 miliarde de lei.
Baza românească pe care Guvernul o modernizează la Mihail Kogălniceanu va fi dotată cu o nouă pistă de decolare-aterizare, proiectată cu propriile zone de mişcare aeroportuară, punct control pentru zbor, platforme pentru operarea aeronavelor şi sisteme de balizaj şi de radionavigaţie, dar va dispune şi de facilităţi administrative şi sociale, zone de tranzit şi depozitare, zone pentru mentenanţa aeronavelor, un parc pentru tehnica militară, împrejmuire şi puncte de control pentru acces, drum perimetral de incintă şi drumuri interioare.
Potrivit sursei citate, la finalul lucrărilor, preconizat pentru anul 2042, Baza de la Mihail Kogălniceanu va fi una dintre cele mai moderne baze aeriene din spaţiul comun aliat. Noua infrastructură va putea îndeplini, pe lângă rolul de structură a Forţelor Aeriene Române şi pe cel de punct nodal de referinţă pentru nevoile de tranzit şi de instruire ale forţelor aliate.
„Încercările de a prezenta măsurile concrete de întărire a capacităţii de apărare a României şi a NATO drept acte de trădare naţională se înscriu în tiparul campaniilor de dezinformare desfăşurate în spaţiul public din România de actori statali cu o agendă contrară suveranităţii României şi împotriva NATO, prin care se încearcă inducerea unui climat de panică şi de slăbire a încrederii în capacitatea instituţiilor din sistemul naţional de securitate de a-şi îndeplini misiunile constituţionale şi discreditarea acţiunilor de întărire a capacităţii de apărare şi de reacţie în faţa oricăror forme de agresiune luate la nivel naţional ori împreună cu aliaţii din NATO”, mai arată Inforadar.