UPDATE 23:20 Putin așteaptă fără emoții primul telefon al lui Trump
Rusia aşteaptă fără nelinişti prima convorbire telefonică între preşedintele american Donald Trump şi omologul său rus Vladimir Putin, a declarat joi Kremlinul, cu câteva zile înainte de învestirea noului locatar de la Casa Albă, relatează EFE, conform AGERPRES.
UPDATE 17:50 - Sirene aeriene şi explozii la Kiev, în timpul vizitei preierului britanic
Sirene de alertă aeriană şi apoi explozii au răsunat joi la Kiev, iar o dronă rusească a survolat centrul capitalei ucrainene în timpul unei vizite a premierului britanic Keir Starmer, au constatat jurnalişti AFP.
"De regulă, preşedintele sau şeful de guvern care vine la putere este cel care dă primul telefon", a declarat la televiziunea publică rusă Iuri Uşakov, consilier al Kremlinului pentru afaceri internaţionale. Şi a adăugat: "Nu aş vrea să se creeze impresia că Moscova stă şi aşteaptă un telefon de la Washington".
UPDATE 16:30 Şeful serviciilor de informaţii finlandeze trage semnalul de alarmă - Moscova îşi reformeze armata până la sfârşitul anului 2026
Serviciul de informaţii al armatei finlandeze notează într-o analiză anuală publicată joi că Moscova a anunţat că intenţionează să îşi reformeze armata până la sfârşitul anului 2026.
„Da, aceasta este o ameninţare la adresa NATO, mai ales dacă planul este executat”, a declarat şeful serviciului militar de informaţii al Finlandei, Pekka Turunen pentru Reuters, adăugând că el crede că Rusia şi-ar putea atinge în mod realist obiectivele până în 2030. „Trebuie să reacţionăm în sensul că trebuie să fim vigilenţi”, a punctat el.
Ministrul rus al apărării a declarat în decembrie că Moscova trebuie să fie pregătită să lupte împotriva NATO în Europa în următorul
Turunen a declarat că Rusia ţinteşte o creştere cu 30% a numărului trupelor sale, ceea ce ar duce efectivul total al armatei ruse la 1,5 milioane de soldaţi. Numărul trupelor ruseşti cu baza în vecinătatea Finlandei s-ar putea dubla sau tripla faţă de perioada anterioară războiului din Ucraina.
UPDATE 16.00 - Kremlinul a afirmat joi că declarația premierului polonez Donald Tusk potrivit căreia Rusia a planificat „acte de terorism” în aer împotriva Poloniei și a altor țări este complet nefondată.
Tusk a făcut afirmația miercuri după întâlnirea cu Zelenski la Varșovia, referindu-se aparent la coletele care au explodat la depozite logistice din Europa, despre care oficialii de securitate occidentali au sugerat că au făcut parte dintr-un test pentru un complot rusesc de a declanșa explozii pe zborurile cargo către Statele Unite.
„Acestea sunt acuzații absolut nefondate împotriva Rusiei”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, când a fost întrebat de declarația lui Tusk.
UPDATE 14.00 - Anul acesta există șansa de a pune capăt războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei cu ajutorul sprijinului american și european, a anunțat, joi, președintele ucrainean Volodimir Zlenski în presa poloneză, citată de Ukrainska Pravda.
„Da, există”, a declarat Volodimir Zelenski, răspunzând la o întrebare a jurnaliștilor polonezi dacă sunt șanse de a pune capăt războiului în 2025.
„Donald Trump (n.r. – președintele ales al SUA) vrea cu adevărat să pună capăt războiului. El este capabil să pună presiune asupra Rusiei. Sunt sigur că Rusiei îi este frică de America și de China.Trump poate forța (n.r. – Rusia să oprească războiul)”, a precizat Volodimir Zelenski.
UPDATE 12:45 - Lituania a cerut țărilor NATO să mărească bugetele pentru apărare pentru a consolida apărarea aeriană a Alianței pe flancul său de Est.
„Pe măsură ce Lituania se apropie de a cheltui 4% din PIB pentru apărare și evaluează oportunitățile de a crește în continuare finanțarea apărării, ne așteptăm ca alianța să stabilească un obiectiv minim de 3% la summitul NATO de la Haga din această vară”, a spus ministrul apărării al țării baltice, Dovile Sakaliene.
„Acest lucru va face posibilă pregătirea capacităților de apărare necesare și, printre altele, rezolvarea problemei extrem de sensibile a apărării aeriene a flancului de nord-est”, a adăugat acesta.
UPDATE 12.00 - Trupele ruse au efectuat în ultima zi 73 de bombardamente la granița regiunii Cernihiv, părți din regiunile Sumi și Harkov, forțele ucrainene și localnicii raportând în total 252 de explozii. Potrivit comandamentului ucrainean responsabil, bombardamentele au fost făcute cu artilerie și drone.
UPDATE 10:10 - O importantă fabrică rusească de explozibili din regiunea Tambov a fost atacată, a declarat joi un oficial ucrainean, fără a revendica direct responsabilitatea sau a preciza consecinţele atacului, relatează Reuters.
"Uzina este unul dintre principalii furnizori de materiale explozive pentru armata Federaţiei Ruse", a scris pe Telegram Andrii Kovalenko, şeful Centrului ucrainean pentru contracararea dezinformării. "Odată cu începerea războiului la scară largă în Ucraina, producţia la uzină a crescut semnificativ", a adăugat el.
UPDATE 8:00 - Premierul britanic Keir Starmer se va întâlni joi, la Kiev, cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski în Ucraina pentru a semna un parteneriat de 100 de ani pentru a aprofunda legăturile de securitate, a anunțat joi biroul premierului Regatului Unit. Parteneriatul este menit să stimuleze colaborarea militară privind securitatea maritimă și să consolideze Marea Britanie drept partener privilegiat pentru sectorul energetic al Ucrainei, strategia privind mineralele esențiale și producția ecologică de oțel, printre altele, potrivit Reuters.
UPDATE 6:20 - Atacurile au loc la o zi după ce Ucraina a revendicat „cel mai mare atac” pe teritoriul rus de la începutul războiului, care, potrivit acesteia, a vizat situri industriale şi militare din mai multe regiuni.
Rusia a atacat în mod regulat reţeaua de electricitate a Ucrainei de la începutul invaziei sale în această ţară, în urmă cu trei ani, provocând întreruperi majore de curent.
Armata rusă a declarat într-un comunicat că a atacat „infrastructura esenţială de gaz şi energie care susţine complexul militar-industrial al Ucrainei”.
UPDATE 5:00 - Președintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut miercuri aliaților săi occidentali să transfere Kievului 250 de miliarde de dolari din activele rusești înghețate pentru a cumpăra arme care să ajute armata ucraineană să susțină războiul cu Rusia, relatează AFP.
"Cel mai puternic sprijin pentru armata ucraineană este să i se acorde 250 de miliarde. Ucraina va lua acești bani, din care va aloca o mare parte producției naționale și importului acelor tipuri de arme pe care Ucraina nu le deține", a spus Zelenski la Varșovia, într-o conferință de presă comună cu omologul său polonez, Andrzej Duda.
În urma sancțiunilor impuse Moscovei pentru invazia în Ucraina, statele UE împreună cu cele din G7 (Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit și SUA) au blocat accesul Rusiei la circa 300 de miliarde de euro din rezervele sale valutare sau în aur.
Din această sumă, UE a înghețat active ale Băncii Centrale a Rusiei în valoare de circa 200 de miliarde de euro, cea mai mare parte a acestei sume, aproximativ 185 de miliarde de euro, fiind depozitată în Belgia sub forma de titluri de valoare și sume cash. Restul activelor rusești înghețate în afara UE se află în special în SUA, Japonia, Regatul Unit și Elveția.
Ucraina a primit vineri din partea UE o primă tranșă, de 3 miliarde de euro, dintr-un pachet de împrumut de 50 de miliarde de dolari convenit în cadrul G7 și care este garantat cu profiturile generate de activele rusești înghețate, cum ar fi de exemplu dobânzile.
