Grupul infracțional specializat în escrocherii pe internet, format din cinci membri, a fost dezmembrat de Garda Civilă din Palencia. Operațiunea SANANTO a implicat o colaborare de peste patru ani între autoritățile judiciare din Germania, Polonia și Spania, rezultând localizarea, identificarea și inculparea acestor indivizi pentru douăsprezece capete de acuzare.
Printre acuzațiile aduse se numără șapte de înșelăciune, integrarea într-un grup infracțional, falsificarea de documente, uzurparea de stare civilă și furt. Cei implicați în grup sunt patru bărbați de naționalitate română, poloneză sau croată, alături de o femeie de naționalitate română.
Operațiunea SANANTO a început în iunie 2019, când un locuitor din Palencia a găsit un anunț pe un site cunoscut, în care se vindea o furgonetă la un preț mai mic decât cel obișnuit pentru această categorie de vehicule. După ce a convenit asupra achiziției, grupul infracțional a schimbat diferite e-mailuri de la trei adrese de e-mail diferite, precum și de pe telefoane mobile din Spania, Germania și Polonia, efectuând ulterior patru transferuri către trei bănci diferite (două spaniole și una poloneză) pentru suma totală de 31.293,78 de euro, potrivit presei iberice, citate de StiriDiaspora.
Grupul infracțional în cauză a expediat persoanei înșelate diverse documente, inclusiv contractul de cumpărare, factura, documentația dubei și chiar documentele vamale pentru exportul vehiculului, care conțineau toate informațiile despre firma care urma să transporte autovehiculul. Cu toate acestea, în ziua convenită pentru primirea mașinii, aceasta nu a apărut, determinând persoana înșelată să suspecteze că este victima unei înșelătorii. Grupul infracțional a cerut apoi un nou transfer, iar în momentul respectiv, victima a depus îngrijorată o plângere la poliție.
Pe parcursul investigației, a fost posibil să se stabilească modul de operare utilizat de acest grup infracțional, care consta în a răspunde la anunțuri reale de vânzare de vehicule sau de închiriere de proprietăți, obținând astfel fotografii și documente pe care le publicau apoi pe alte site-uri. Prin intermediul unor hyperlink-uri, aceștia redirecționau potențiala victimă către pagini web frauduloase, dar cu o înfățișare reală, unde, dând o aparență serioasă, reușeau să realizeze escrocheria.
