"Scăderea dramatică, cu 13 %, a încrederii românilor în justiţie este rezultatul campaniei făcute de o parte a presei şi de unele autorităţi ale statului de a identifica justiţia cu activitatea DNA, ignorând în acelaşi timp problemele reale ale justiţiei. Consecinţa a fost aceea că orice neîncredere în activitatea DNA s-a reflectat în sondaj (Barometrul Comisiei Europene -n. r.) ca o neîncredere în justiţie. (...) Cea mai neinspirată alegere acum ar fi ca CSM şi Ministerul Justiţiei să îşi decline orice răspundere pentru acest picaj şi să arunce responsabilitatea în altă parte. E nevoie de o analiză critică a tuturor instituţiilor judiciare pentru a identifica neregulile şi a face o resetare a sistemului, pentru a reconstrui încrederea pe care justiţia a pierdut-o în faţa românilor", a precizat preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR), Dana Cristina Gârbovan, potrivit Mediafax.
Preşedintele UNJR consideră că s-a creat o discrepanţă între aşa-zisa "justiţie televizată" şi cea reală, din sălile de judecată, unde peste trei milioane de cazuri sunt judecate anual, iar cetăţenii se lovesc de problemele din sistemul judiciar, despre care însă nu se vorbeşte.
"Prin aceste susţinute campanii de influenţare a percepţiei publice, adevăratele probleme din sistemul de justiţie au rămas ascunse şi nerezolvate, în timp ce simple acte procedurale din faza de cercetare penală au fost prezentate ca mari succese ale justiţiei în lupta împotriva corupţiei.(...) Peste realitatea din instanţe se adaugă incapacitatea instituţiilor de a răspunde credibil unor probleme serioase, precum interferenţa nesănătoasă a serviciilor de informaţii în justiţie. Nici până azi, de exemplu, nu ştim cum şi când justiţia a devenit «câmp tactic» pentru SRI. De asemenea, exemplul Hexi Pharma este emblematic pentru modul în care instituţiile nu oferă răspunsuri concrete în cazuri ce afectează direct cetăţenii. Au fost apoi atacurile virulente nu doar ale unei părţi din presă, ci şi ale SRI şi ale şefei DNA la adresa Curţii Constituţionale, când s-a decis asupra constituţionalităţii abuzului în serviciu şi a implicării SRI în interceptări", a mai spus Dana Cristina Gârbovan.
udecătoarea este de părere că ministrul Justiţiei, Raluca Prună, ar fi putut rezolva problema prin crearea unei agenţii de interceptări sub control civil, nu prin ordonanţa de urgenţă prin care SRI a fost făcut organ de cercetare penală.
"Ar mai fi apoi afirmaţia ministrului Justiţiei Raluca Prună, care a declarat că «drepturile omului sunt un lux», afirmaţie care a rezonat negativ cu orice român care a înţeles ce înseamnă stat de drept. Tot ministrul Raluca Prună a trecut peste recomandările MCV, făcând numiri la DNA şi alte parchete fără a urma o procedură transparentă, ceea ce a adâncit neîncrederea şi a sporit suspiciunile", a adăugat preşedintele UNJR.
Datele Eurobarometrului Comisiei Europene arată că 35 % dintre români au în prezent încredere în justiţie şi sistemul judiciar, cu 13 procente mai puţin faţă de anul 2015, scăderea fiind cea mai mare înregistrată de o instituţie europeană într-un timp atât de scurt.
Încrederea cetăţenilor români în justiţie a scăzut în primele luni ale anului 2016 cu 13% faţă de anul precedent. Potrivit datelor Eurobarometrului pentru primăvara anului 2016, în prezent, 35% dintre români au încredere în justiţie şi sistemul judiciar. Datele arată că 60% dintre cei chestionaţi au declarat că au tendinţa să nu creadă în justiţia din România , în creştere cu 12% faţă de 2015. Dintre cei intervievaţi, 5% au declarat că nu ştiu.
