Diferenţa se reduce la două aspecte imporante: cum să fereşti ouăle de bacteriile care le-ar putea contamina şi câtă energie se poate aloca în această direcţie.
Pentru a înţelege mai bine când s-a produs ruptura, e necesară o întoarcere în timp. Acum 100 de ani, cei mai mulţi oameni spălau ouăle înainte de a le găti, însă în multe cazuri metoda era greşită. Spre exemplu, procesul de curăţare a ouălor din Australia nu era de loc pe placul importatorilor britanici.
Până în anul 1970, Departamentul de Agricultură al SUA a perfecţionat tehnica spălării, folosindu-se de maşini performante. Toţi producătorii aveau obligaţia de a folosi aceeaşi metodă, înainte de a pune ouăle la vânzare. Multe ţări din Europa au protestat împotriva acestei metode. De asemenea, multe ţări asiatice s-au împotrivit acestei metode, singura excepţie fiind Japonia care a acceptat această metodă după valul de salmonella din anii '90.
Citeşte mai mult pe ZF.ro.