În era digitală în care tehnologia avansează cu o viteză copleșitoare, identificarea și recunoașterea unui videoclip trucat devine din ce în ce mai dificilă și mai importantă. Cu fenomenul Deepfake câștigând din ce în ce mai multă popularitate și devenind o amenințare reală pentru securitatea cibernetică, este esențial să fim pregătiți și să știm cum să ne protejăm împotriva acestor manipulări. În acest context, Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) a lansat un Ghid privind identificarea materialelor de tip Deepfake, oferind astfel un instrument esențial pentru a ajuta publicul să își recunoască și să evite căderea pradă escrocilor care folosesc videoclipuri false în scopuri frauduloase.
Deepfake este o manipulare digitală a unei înregistrări video, audio sau a unei imagini, realizată cu ajutorul inteligenței artificiale (IA) sau a altor programe specializate.
Există multiple cazuri în care un videoclip cu o personalitate publică oferă sfaturi financiare. În acest videoclip, persoana recomandă insistent investiția într-o anumită companie sau afacere,
promițând profituri mari și riscuri minime.
Videoclipul este realizat profesional, cu o calitate a imaginii și sunetului ridicată. Persoana publică pare sinceră și convingătoare, folosind un limbaj accesibil și argumente persuasive, avertizează DNSC în ghidul său.
Un astfel de Deepfake ar putea fi folosit pentru a manipula populația să investească într-o afacere ilicită, deținută sau controlată de manipulatori. Videoclipul este distribuit rapid pe rețelele de socializare, cu un potențial uriaș de a fi vizionat de milioane de oameni. Mulți dintre cei care văd videoclipul ar putea fi convinși să investească în afacerea recomandată, riscând ulterior să piardă sume semnificative de bani.
De frica hoților, supermarketurile din Marea Britanie adoptă scanarea facială
Semne de identificare a unui Deepfake
Protejarea împotriva Deepfake-urilor este o provocare continuă, deoarece tehnologia se perfecționează constant, făcând conținutul manipulat tot mai greu de distins de cel real. Cu toate acestea, există anumite indicii care pot trăda un Deepfake, iată la ce anume trebuie să fim atenți:
• Mediul înconjurător (de exemplu, umbre inexistente, reflexii prea puternice, zone neclare)
• Imperfecțiuni ale feței (alunițe nerealiste, clipire nesincronizată, distorsiuni în interiorul gurii cum ar fi lipsa dinților și a limbii, dinți mult prea perfecți etc.)
• Nesincronizarea vorbirii/sunetului și a mișcării buzelor, de exemplu: din cauza strănutului
Nesincronizarea vorbirii/sunetului și a mișcării buzelor poate fi observată la pronunțarea literelor b, m și p. Uneori apar pixeli în nuanțe de gri la marginile componentelor modificate. Se poate distinge dacă este vorba de o falsificare și atunci când persoana din înregistrare este privită dintr-un alt unghi. Dacă pentru crearea conținutului Deepfake nu s-au folosit fotografii ale persoanei din unghiuri diferite, algoritmul nu poate deduce aspectul persoanei din alt unghi, rezultând distorsiuni.
Instrumente și tehnici de detectare a Deepfake
Detectarea Deepfake-urilor este o provocare în continuă evoluție, întrucât tehnologiile de IA care stau la baza creării Deepfake-urilor devin din ce în ce mai sofisticate. Ca răspuns, cercetătorii și dezvoltatorii lucrează la dezvoltarea de instrumente și tehnici noi pentru a identifica aceste falsuri. Iată câteva dintre cele mai promițătoare abordări în detectarea Deepfake-urilor:
- Analiza comportamentală: Această metodă se bazează pe identificarea micilor imperfecțiuni sau anomalii în comportamentul sau mișcările fizice ale subiectului din videoclip.
- Consistența iluminării: Detectarea inconsistențelor în iluminare este o altă tehnică eficientă. Algoritmii analizează umbrele, reflexiile și modul în care lumina se reflectă pe diferite suprafețe ale feței pentru a determina dacă imaginea a fost manipulată.
- Analiza texturii pielii: Tehnicile de Deepfake adesea netezesc textura pielii sau introduc anomalii la
nivelul texturii. Detectarea acestor modificări, care sunt adesea subtile și greu de observat cu ochiul liber, poate ajuta la identificarea manipulărilor.
- Detectarea artefactelor de compresie: Videoclipurile și imaginile manipulare prin intermediul inteligenței artificiale pot prezenta artefacte de compresie unice datorită procesului de generare și compresie. Analiza acestor artefacte poate oferi indicii că materialul a fost alterat.
- Examinarea metadatelor: Deși Deepfake-urile în sine pot fi convingătoare, metadatele asociate cu un fișier video sau imagine (cum ar fi data creării, tipul camerei etc.) pot fi contradictorii sau suspecte, sugerând manipulare.