Aspect: în funcţie de specie au 1, 5 – 6 mm lungime; ca şi trăsătura caracteristică tuturor speciilor, este faptul că pot să-şi ascundă capul sub platoşa gâtului, aşa că par, la prima vedere, ca şi cum ar avea platoşa trasă peste cap, sub forma unei glugi; corpul este cilindric şi aripile (elitrele) acoperă întreaga parte posterioară a corpului; antenele sunt lungi, împărţite în mai multe segmente şi nu prezintă la capăt forma obişnuită de măciucă; larvele, care sunt supranumite ” viermii lemnului”, sunt îngustate în zona abdominală şi au trei perechi de picioare în zona toracică; au un cap bine diferenţiat, de culoare închisă, în care se inserează aparatul bucal pentru masticat şi rupt cu mandibule puternice.
Biologie: Pentru a-şi găsi perechea în vederea reproducerii, carii adulţi bat cu partea anterioară a corpului în pereţii de lemn ai coridoarelor roase. Aceste zgomote pot fi auzite foarte clar chiar şi de oameni. După ce se reproduc, femelele îşi depun ouăle în găurile şi crăpăturile din lemnul construcţiilor. Larvele care ies din ouă după 3-4 săptămâni, încep să sape în lemn, pentru a se hrăni. Durata evoluţiei larvare depinde mult de condiţiile de mediu şi ţine 1-8 ani. Larvele au nevoie de cel puţin 10 % umiditate a lemnului pentru a supravieţui, dar nivelul oprim al umidităţii este totuşi de 50 %. Ultimul stadiu larvar se transformă în pupă şi apoi are loc metamorfoza în gândac adult. Femelele adulte părăsesc coridoarele săpate, găurind pereţii de lemn şi luându-şi zborul prin respectivele deschizături, a căror mărime şi formă depind de specie şi oscilează ca valori între 1, 5 – 5 mm.
Răspândire: Carii de lemn sunt în toată lumea răspândiţi. Pot fi găsiţi în lemnul de construcţii (de foioase sau conifere) folosit în apartamente şi case, unde rămân activi tot anul.
Dăunător: Din cauză că larvele rod şi sapă pentru a se hrăni, ele pot distruge în întregime obiecte valoroase din lemn (sculpturi, mobilă). Grinzile de susţinere pot fi afectate în aşa măsură, încât să fie în pericol de prăbuşire.
Prevenire: Lemnul nou pentru construcţii să fie folosit numai după tratarea sa în prealabil cu insecticide corespunzătoare, cum este stabilit de normele legale naţionale.
Combatere: O combatere directă cu insecticide a larvelor ce sapă în lemn este extrem de dificilă, deoarece tunelurile lor sunt astupate de praf, secreţii şi excremente, astfel că insecticidele de multe ori nu pătrund suficient de adânc. De aceea este folosită o metodă prin care lemnul atacat este încălzit, temperatura ridicată omorând larvele. In acest sens lemnul trebuie încălzit pentru aproximativ jumătate de oră la 60° C. Pentru a împiedica apariţia unei noi invazii, lemnul trebuie în continuare tratat cu insecticide de contact. O altă metodă eficientă este folosirea insecticidelor sub formă gazoasă, cum este acidul cianhidric sau bromura de metil. Din cauză că apariţia cariilor de lemn în casă provoacă pagube masive, combaterea invaziei ar trebui întreprinsă de o firmă specializată de dezinsecţie.
Sursa: daunatori.info
