Atât structura unui subiect de examen, cât și tematica abordată erau în ton cu „simplitatea” vieții de zi cu zi a oamenilor care nu aveau încă de-a face cu tehnologia. Mediul înconjurător, formele de relief sau viața la țară erau, astfel, principalele idei pe care tinerii liceeni de atunci trebuiau să le dezvolte într-o compunere, scrie alba24.ro
Acesta este și exemplu tânărului Roșca Valeriu, care, în anul 1945, și-a încercat norocul și a dat admitere la cel mai prestigios liceu din județ, primul liceu românesc din Transilvania, Liceul „Mihai Viteazul”, devenit astăzi Colegiul Național „Horea, Cloșca și Crișan”. pentru a fi admis la liceu, acestuia i s-a cerut să facă o scurtă descriere a toamnei la munte.
În anii 1940-1950 lucrările de control la diverse materii nu erau neaparat bazate pe subiecte cu un grad de dificultate mai ridicat, dar aveau structuri mai simple și erau tratate cu mai multă seriozitate, ca urmare, corectate cu mai multă asprime. Dacă pentru unii nota 7 reprezintă acum o notă medie, absolvenții promoției 1945 a Colegiului „Horia, Cloșca și Crișan” din Alba Iulia, pe atunci Liceul „Mihai Viteazul”, se puteau declara fericiți, dacă absolveau cu o astfel de notă.
Un tabel al rezultatelor la „examenul maturității” din 14 octombrie 1943, ne arată că, acum 70 de ani, nu oricine trecea cu brio acest examen. Astfel, în sesiunile din mai, iunie și septembrie 1943, 38 de elevi de la Colegiul „Mihai Viteazul” din Alba Iulia au fost declarați admiși, cea mai mică medie fiind 6.00, iar cea mai mare 9.00. În urma admiterii, aceștia primeau un „certificat de studii liceale”, care le dădea dreptul la „serviciul militar cu termen redus și la admiterea în funcțiuni publice, nu însă la înscriere în Universitate și alte școli și instituții cu caracter de învățământ superior”, cum se practică acum.
VEZI GALERIE FOTO AICI