Gabriel Puiu Popoviciu, Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti, Traian Băsescu și Gigi Becali. Plus o miză colosală! O miză care atrage și alte personaje în joc.
Povestea celei mai mari lovituri imobiliare din România începe undeva pe la sfârșitul anilor 90. Atunci când Popoviciu, afacerist vizionar, ochește cel mai prețios teren din zona de nord a Capitalei, zonă care avea să devină cea mai scumpă din țară.
O livadă de 224 de hectare, fără un metru de betoane, care aparținea Fermei Experimentale Băneasa și se afla în administrarea Universității de Științe Agricole și Medicină Veterniară. Un teren agricol căruia, la cerere, îi este schimbată destinația. De ce? Pentru că... „ce profit poate aduce cercetarea în pomicultură”?
Și pe principiul „totul e de vânzare atunci când ai bani”, în 2000, Popoviciu, prin compania Băneasa Investments, face un parteneriat cu Universitatea de Științe Agronomice, condusă la acea vreme de rectorul Ioan Alecu.
Concret, instituția de stat pune la bătaie terenul pe care îl avea în administrare, pentru puțin peste 49% din acțiuni, iar miliardarul Puiu Popoviciu controlează toată afacerea cu cele aproximativ 51 de procente din acțiuni. Oficial, cele 224 de hectare de teren urmau să fie folosite pentru activități de cercetare în pomicultură și ferme zootehnice.
Doar că, în realitate, planul era altul - în zonă trebuiau să apară centre comerciale și ansambluri rezidențiale. O investiție de peste 3 miliarde de euro!
Zis și făcut! Așa că, odată cu prima sapă, în scenă intră și primarul general al Capitalei de la acea vreme - Traian Băsescu! Popoviciu decide să doneze municipalității 30 de hectare pentru utilitate publică. Că doar nu se apuca el să construiască drumurile de acces, iluminatul stradal, locurile de parcare și să aducă apa și canalul într-un câmp. Și cum „unde-s mulți puterea crește”, prin 2005 se inaugurează cel mai mare mall din România. Apoi apar, rând pe rând, mai multe centre comerciale și câteva blocuri. Plus, poate cea mai importantă construcție - noul sediu al ambasadei Statelor Unite ale Americii la București. Peste 40 de mii de locuri de muncă și multe vânzări... cel puțin dubioase. Ioana Băsescu, de exemplu, cumpără un apartament de jumătate de milion de euro și închiriază un altul pentru cabinetul ei notarial.
"Unde este crima lui Popoviciu că a făcut o investiție de câteva miliarde în București? Este o crimă? Se pare că asta este abordarea publică și cred că este foarte greșită. Problema, dacă există, înțeleg că este în zona transferului terenului, dar de aici până la a blama o investiție de asemenea dimensiuni este o eroare?" a afirmat, la un moment dat, fostul președnite Traian Băsescu.
Și când lucrurile păreau că se așază pentru miliardarul Popoviciu, Gigi Becali își dă seama că e lăsat pe dinafară în afacerea secolului. Așa că, în 2006, face denunț la procuratură cum că Puiu Popoviciu ar fi mituit funcționari ai Universității de Științe Agronomice, ca să pună mâna pe valororsul pământ.
"Eu am făcut o plângere în ce privește refuzul dosarului pe care l-am depus eu la licitație. Deci am depus un dosar și la licitație nu s-a luat în seamă. A fost dispărut dosarul meu de licitație pentru acel teren. Eu am făcut o plângere în ceea ce privește… eu îmi apăram drepturile mele, ca și cetățean", a încercat să se justifice latifundiarul din Pipera.
Nu a trecut mult și Beali s-a dezis. În stilu-i caracteristic, s-a întors la procuratură să declare că s-a mai gândit și că nu mai are nimic de declarat. Patronul stelist a spus în fața instantei că tot ce scrisese în prima mărturie erau doar bârfe și nimic mai mult. Și jura că spune adevărul, mai ales că pusese mâna pe o Biblie binecuvântată de Patriarhul Daniel, nu pe una oarecare, ca prima dată.
"Eu nu am făcut o plângere împotriva lui (n.red. Puiu Popoviciu). Ca dovadă că nu am cerut în condamnarea mea înjumătățirea pedepsei. Că puteam să cer înjumătățirea pedepsei. (...) Eu nu mai am nicio treabă. Eu m-am și întâlnit cu Puiu, am stat cu el la masă, am vorbit cu el… i-am zis că îmi pare rău că s-a întâmplat. Nici nu știam că se face pușcărie, că va face pușcărie" a explicat miliardaul motivele pentru care s-a răzgândit.
Socoteala de acasă nu s-a potrivit cu cea din târg, iar Becali s-a trezit că din martor denunțător a devenit inculpat. În paralel, s-a pornit și tăvălugul penal împotriva lui Puiu Popoviciu. Și, se pare, o dată cu el, și multe abuzuri semnalate de către jurnaliști români, dar și străini.
În urma plângerii penale făcute de Becali, Parchetul General deschide o anchetă, care durează aproximativ doi ani. La final, în februarie 2008,
procurorii dau ordin să nu înceapă urmărirea penală a lui Popoviciu și a rectorului Ioan Alecu. Totuși, în vara aceluiași an, DNA redeschide cazul, pe motiv că prejudiciul depășeste un milion de euro și intră în competența sa.
Conform jurnaliștilor de la Evenimentul Zilei, Nicolae Marin, procurorul care în prezent este adjunct al Secției pentru Investigarea Infracțiunilor în Justiție, a întocmit un rechizitoriu. Și aici, și în informările DNA, se spune că terenul din Băneasa, adus de Universitate drept contribuție de capital în societatea controlată de Popoviciu, ar fi fost subevaluat la prețul de un dolar pe metru pătrat.
În plus, procurorii DNA au spus că ar fi fost încălcate acte normative. Doar că la data respectivă acestea nu ar fi fost în vigoare. Conform rechizitoriului, statul ar fi fost prejudiciat cu aproape 350 de milioane de lei.
În 2009, Puiu Popoviciu este chemat la audieri la DNA, fără să i se comunice însă și calitatea. Astfel, miliardarul află pentru prima dată, oficial, că se instrumentează o cauză în care Gigi Becali a depus o plângere împotriva Băneasa Investments.
Două săptămani mai târziu, Popoviciu este “luat pe sus” de pe stradă de doi polițiști și dus în fața procurorului Marin, care îl anunță că a început urmărirea penală împotriva sa. În următoarele 24 de ore, omul de afaceri este reținut în sediul DNA.
După trei zile de tăcere, miliardarul Popoviciu iese public să se apere, arătând într-un comunicat că Agronomia a câștigat 5 milioane de euro din asocierea în proiectul Băneasa, care a creat circa 40.000 de locuri de muncă și a adus bugetului Capitalei 1,5 miliarde de euro.
Omul de afaceri mai menționează că pe teren s-au construit sediile mai multor firme și că nu ar fi nimic ilegal, din moment ce Ambasada Statelor Unite este și ea acolo, iar Ioana Băsescu, fiica fostului președinte, și-a cumpărat un apartament și a închiriat sediul biroului său notarial.
Mai târziu, în cazul acestei rețineri, avocații lui Popoviciu acuză abuzuri grave la CEDO.
Jurnaliștii de la Q-MAGAZINE scriu că profesorii din Agronomie ar fi povestit despre o vizită în campus a procurorului anticorupție Nicolae Marin, care i-ar fi amenințat cu arestarea și reținerea în sediul DNA, dacă nu ar fi fost de acord să voteze în Senat ca Universitatea să se constituie ca parte civilă.
Ancheta DNA a mers mai departe. Cu zeci de inculpați și sute de documente și mărturii completate la dosar. Rechizitoriul a fost trimis în instanța Curții de Apel București, la judecătorul Ion Tudoran. Pe toată perioada procesului, procurorul Marin a continuat cercetările asupra lui Popoviciu, cerând instanțelor mandate de supraveghere.
Documentele acestui dosar arată că nu s-ar fi făcut o cercetare penală amplă, ci, dimpotrivă, una extrem de sumară.
Pe 28 decembrie 2018, judecătorul Corneliu Bogdan Ion-Tudoran de la Curtea de Apel București decide confiscarea de la omul de afaceri Puiu Popoviciu a terenului de 224 de hectare din Băneasa, pe care sunt construite IKEA, Mall Băneasa și Ambasada SUA. Dar și ani grei de închisoare pentru Popoviciu, pentru rectorul Ioan Alecu și pentru alte zeci de persoane implicate în dosar.
Judecătorul l-a condamnat pe Popoviciu la 9 ani de închisoare, pentru abuz, fără să stabilească însă și prejudiciul. El a dat condamnările și a separat dosarul penal de cel civil, formând un nou dosar în care să se decidă ulterior problema prejudiciului.
La scurt timp, un raport întocmit de britanicul Gary Cartwright, expert al Parlamentului European, referitor la justiția din România, atrage atenția că, în dosarul Băneasa, instanța a pronunțat condamnări pentru infracțiuni care nu există.
Concret, cu opt zile înainte de condamnarea lui Puiu Popoviciu, Curtea Constituțională a României a stabilit clar că o persoană trebuie să încalce o lege, pentru a putea fi acuzată de infracțiunea de abuz în serviciu.
Altfel spus, inculpații din dosarul Băneasa au fost condamnați la ani grei de închisoare fără să fi încălcat vreo lege, așa cum stabilise Curtea Constituțională în cazul abuzului în serviciu.
Lumea Justitiei dezvăluie pentru prima dată că pe 4 noiembrie 2019, în timp ce judecătorul Bogdan Corneliu Ion Tudoran era internat la psihiatrie,
fiul său a apărut la biroul grefei Curții de Apel București și a predat pe un stick de memorie USB, fără semnătură, în format electronic, motivarea sentinței civile din 2018. Motivarea – nici măcar în formă semnată – nu mai putea fi acceptată, deoarece Tudoran nu mai era judecător, el fusese oficial pensionat.
Ziarul „Cetățeanul” a investigat pentru a afla dacă donația despre care a vorbit Tudoran În motivare există în realitate. Asta pentru că în dosarul din instanță nu a fost găsit vreun document în acest sens. Mai mult, nici în rechizitoriul DNA nu se face referire la vreo donație făcută statului român de Maria Bibescu, cunoscută drept contesa de Montesquieu.
Pe 12 iunie 2020, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au anulat decizia de confiscare de la omul de afaceri Puiu Popoviciu a celor 224 de hectare de teren din Băneasa și au trimis cazul spre rejudecare la Curtea de Apel București. Iar pedeapsa cu închisoarea i-a fost redusĂ de la 9 ani la 7. În vara lui 2019, o instanţă de la Londra a decis extrădarea lui Popoviciu în România, însă omul de afaceri a formulat apel la Înalta Curte a Regatului Unit.
Audierile în apelul lui Popoviciu ar urma să înceapă luna aceasta. Miliardarul l-a angajat ca avocat pe fostul director FBI Louis Freeh, care afirma, într-un comunicat, că este "profund dezamăgit" de decizia Înaltei Curți din România de a-l condamna pe omul de afaceri la 7 ani de închisoare, o sentință care "nu este susținută nici de fapte, nici de lege".
