Un exemplu este cel al lui Andrei Marga, ministru între 1997 și 2000. Scandalurile au apărut însă după ce a plecat din funcție. Marga s-a întors la minister în primul guvern Ponta, ca ministru de Externe. A ocupat acest post doar trei luni din cauza apariției unor informații care arătau că Marga a fost turnător al Securității. El ar fi dat informări sub trei nume consporative. După ce a plecat de la MAE, Marga a fost numit președinte al Institutului Cultural Român, loc în care a fost acuzat de nepotism. El și-a numit nepoata pe postul de secretar general adjunct al instituției.
Ecaterina Andronescu a avut ministru al educației în patru mandate. În timpul celui de-al 2-lea, între 2008 și 2009, ar fi amânat adoptarea Legii educației în baza raportului comisiei prezidențiale pentru educație, raport care fusese însușit la nivel politic de ambele partide de coaliție, PDL și PSD. În al treilea mandat, Andronescu a anulat prevederea care interzicea rectorilor să fie și parlamentari. Ulterior ministrul a fost acuzat că a plagiat pentru a-și scrie teza de doctorat. În 2014, Andronescu a făcut parte din lotul de miniștri cercetat de DNA într-unul din dosarele Microsoft. Dosarul s-a dovedit un eșec pentru procurori. Acuzațiile de abuz în serviciu la adresa politicienilor vizați au fost clasate, întrucât faptele s-au prescris în 2018. Ultimul mandat de ministru al lui Andronescu s-a terminat tot cu un scandal, după o afirmație controversată referitoare la crimele de la Caracal.
Ecaterina Andronescu comenta faptul că Alexandra Măceșanu a fost răpită încercând să facă autostopul pentru a ajunge acasă. Ministrul a fost demis de premierul de atunci, Viorica Dăncilă.
Un alt ministru al educației, Alexandru Athanasiu, a fost și el acuzat în dosarul Microsoft, dar, la fel ca în cazul lui Andronescu, faptele s-au prescris.
Lui Mircea Miclea, ministru între 2004 și 2005, i s-a reproșat o afirmație făcută înainte să devină ministru. Atunci el recunoștea că a încercat substanțe interzise, dar CITEZ, „Îmi plac mai mult băutura, tenisul și femeile”, a spus fostul ministru Miclea.
Cristian Adomniței, ministru între 2007 și 2008, a fost demis de premierul Tăriceanu după ce a votat legea prin care erau mărite salariile profesorilor cu 50%, în ciuda poziției Guvernului.
Ioan Mang deține recordul pentru cel mai scurt mandat de ministru al educației. A deținut funcția 8 zile, între 7 și 15 mai 2012. Imediat după numirea în funcție au apărut informații potrivit cărora ar fi plagiat un articol științific. Astfel Mang a devenit primul ministru al educației care și-a pierdut funcția din cauza plagiatului.
Pavel Năstase, rector la ASE, a fost ministru în guvernul Grindeanu. Portalul România Curată a susținut că jumătate dintr-un articol pe care l-a publicat ar fi fost copiat.
În guvernul Tudose, ministrul educației a fost Liviu Pop. El mai deținuse funcția ca interimar timp de o lună și jumătate în 2012, după demisia lui Mang. Atunci a fost acuzat că a încercat să mușamalizeze scandalul de plagiat al șefului său, premierul Victor Ponta. Pop a schimbat componența a două instituții cu atribuții majore în demascarea plagiatului: Consiliul Național de Etică și Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare. Componența celei din urmă a fost schimbată chiar în ziua în care instituția urma să se pronunțe asupra tezei de doctorat al lui Ponta. Pop a încercat apoi să obțină chiar el titlul de doctor, însă înainte să își susțină teza. Presa a descoperit că un sfert din lucrare prezintă suspiciuni serioase de plagiat. Pop nu a mai primit titlul de doctor.
Și Valentin Popa, ministru în perioada ianuarie-septembrie 2018 a fost acuzat că a copiat pasaje în lucrarea sa. Însă într-o formă mai puțin obișnuită. Mai exact, Popa a publicat trei articole fără să precizeze că informațiile din acestea erau conținute în articole pe care tot el le publicase anterior. A fost așadar vorba despre autoplagiat.