Mișcarea Legionară a luat naștere ca răspuns la regimul comunist din viitorul URSS, iar întreaga societate era înspăimântată de venirea bolșevicilor.
Cornealiu Zelea Codreanu a exploatat fricile societății și criza economică din perioada interbelică. Legionarii din România au luat salutul fascist din Italia și rigoarea și uniformele naziste. În 1933, premierul I. GH. Duca a interzis partidul Garda de Fier la alageri pentru programul electoral fascist și antisemit, iar în 1937, legionarii sunt surpriza alegerilor și au ajuns pe locul al treilea.
Decizia lui I. Ghe. Duca de a interzice legionarii la alegeri i-au adus sfârșitul, fiind asasinat în gara din Sinaia. El a fost primul dintre cei 4 prim-miniștrii uciși de legionari.
Revenind în zilele noastre, Legiunea Străină a armatei franceze nu are nicio legătură cu mișcarea din România din secolul al XX-lea. Unitatea militară a fost întemeiată pe data de 10 martie 1831 printr-un decret dat de Ludovic-Filip al Franței. A fost creată pentru voluntarii străini care, după Revoluția franceză din iulie 1830, nu mai aveau voie să se înscrie în armata franceză. Voluntarii străini sunt conduși de ofițeri francezi, iar astăzi sunt acceptați și cetățeni ai Republicii Franceze, care în prezent formează 24% din numărul total de recruți. Legiunea Străină a îndeplinit mai multe operațiuni în Africa și Orientul Mijlociu. Unul dintre conducătorii unității a explicat care este diferența între soldații din Armata Franceză și cei din Legiunea Străină.
În legiunea Străină nu se pot înrola femei, accesul fiind exclusiv pentru bărbați.
