Pentru noul obiectiv turistic, zeci de case de vacanță construite ilegal de oameni cu bani și putere au căzut sub lama excavatoarelor. Dintre ruine și amenințări va lua naștere un port construit din taxele și impozitele locuitorilor, dar și cu bani de la Ministerul Turismului. Piedicile în calea turiștilor care vor ajunge aici sunt însă mult mai multe. Inițiatorii proiectului mai au de înfruntat și nepăsarea Ministerului Transporturilor, dar și aluviunile birocratice depuse pe fundul Dunării în zeci de ani de incompetență.
Incompetența românească se măsoară în kilometri. 1075 mai exact, cât măsoară cursul DUnării de la Baziaș la Sulina. Fluviul este la granița cu Serbia, Bulgaria, Republica Moldova și Ucraina și ar putea aduce tuturor localităților prin care trece resurse uriașe. Însă în jur vezi doar sărăcie. Un paradox pe care îl poți înțelege printr-o excursie de două ore la Călărași. Un loc în care corupția și pilele au făcut legea după revoluție, iar Dunărea a fost confiscată de cei cu mai multă influență.
„Sunt oameni pentru care legea nu a contat niciodata. EI doar prin intelegeri marunte cu anumiti reprezentanti ai statului au reusit sa construiasca aceste case”, a declarat Eduard Grama, , administrator public Călărași.
Casele construite ilegal au fost demolate pentru a fi pregătit terenul pentru construcția unui port turistic, un proiect nou și curajos ce ar putea fi gata în 2023.
„Proprietarul acestui imobil nu a avut contract absolut niciodata, nu a avut bunul simt sa plateasca nici macar cei 108 lei pentru ocupare temporara dar investitia dupa cum puteti vedea, e de 50 000, 60 000 de euro si am intelesc ca persoana respectiva ar fi un important om al ANAF-ului”, a mai spus Eduard Grama.
Cum a decurs dialogul dintre un inspector ANAF, Ștefan Avram, și administratorul public al municipiului Călărași, în timpul demolărilor: „Nu ati platit 100 de lei pe an. Dvs, cu tupeul pe care il aveti... insistați in a ma face nesimtit. Din evidentele noastre nu existati. Eu am avut toata bunavointa. Doreati sa deveniti proprietar in baza a ce? Nu, domnule. Posesia mea e netulburata 30 de ani. Terenul asta eu l-am facut, nu a fost nici al dvs, nici al Ronsilva, Eu, persoana fizica, Ștefan Avram”.
Proiectul noului port care va atrage sute de turiști pasionați de plajă, pescuit și birdwatching va avea o capacitate de 250 ambarcaţiuni, cheuri, platforme portuare dar şi diguri de apărare împotriva inundaţiilor. Va costa 86,5 milioane de lei, din care Ministerul Turismului va asigura o finanţare de 52 de milioane, iar restul banilor vin de la Consiliul Judeţean Călăraşi.
O altă piedică este baza de canotaj aflată în paragină, de care ministerul Tineretului și sportului ține cu dinții.
„Baza sportiva noi am vrut sa o relocam, sa o demolam si sa o facem in alta parte. Nu am reusit sa o preluam de la min sportului asa ca am facut modificare la proiectul tehnic. riscati sa pierdeti finantarea. a fost la un moment dat riscul”, a declarat președintele Consiliului Județean Călărași, Vasile Iliuță, pentru Realitatea PLUS.
Centrul de canotaj nu se va muta, ci va fi ocolit de turiști cu ajutorul unor autobuze amfibie.
„Au crescut costurile ocolind acea baza de canotaj. 15 la suta au crescut costurile totale ale proiectului. Legatura dintre Bulgaria si noi va fi facuta cu abotubze amfibie care sa iasa din apa si sa poata sa duca pana intr-o zona in care vom face statii de pasageri in interiorul municipiului Călărași și în Silistra”, a mai spus președintele Consiliului Județean Călărași, Vasile Iliuță.
„Puteti vedea si cealalta parte a bazei de canotaj, de ea erau lipite caldirile celor care se credeau proprietari pe domeniul public... Uitati cum arata, e intr-o dezordine toatala si o delasare totala”, a explicat managerul public Marius Fulga.
„Asta e un sistem de scurgere a apelor de la o casa. Și asta se ducea in Dunare. Canalizare nu e aici, fosa septica... Deci singura evacuare putea fi doar 20 de metri mai incolo in bratul Borcea. Unde vedeti ca vizavi e plaja unde se scalda oamenii. Cei care au avut aici constructiile au lasat o mare parte dintre animalele de companie, din pacate, ei au ramas aici fideli locului, stau si pazesc in continuare locul in care au avut case stapanii lor... Avem un serviciu de ecarisaj al primăriei care are grija de animalele fara stapan”.
Fără stăpân pare și instituția care ar fi trebuit să curețe fluviul Borcea de aluviuni.
„Am zis sa le facem o vizita si oamenilor de care depinde si viitorul portului calarasi. Daca nu va vine sa credeti suntem in parcarea unui obiectiv strategic pentru aceasta resursa nationala, parcarea Companiei Nationale Administrarea Porturilor punct de lucru calarasi. Ora 16.00. E inchis. Nu mai e nimeni aici. Cladirea e la fel ca portul... Deja s-au decojit peretii, fațada. Aici e afectata si structura peretelui. Investitii in cladirea Ministerului trasnporturilor ca si in toata zona de altfel”, a relatat, de la fața locului, jurnalistul Realitatea PLUS Bogdan Muzgoci, realizatorul reportajului.
Marian este om al Dunării de când era copil și cunoaște fiecare petic de pâmânt din zonă, dar și apele fluviului. El spune că lipsa de interes va pune în pericol și viitorul port turistic.
Un mecanic de ponton, Marian Moise, spune că „daca e ceva organizat undeva e altceva. Ai si tu benzina, ai si tu curent, ai apa potabila. Aici nu ai nimic, cari benzina cu bidonul, nu ai niciun fel de infrastructura. (...) Dunarea are aici o adâncime de 3-4 metri, mai in fata in cot ajunge la 9, dar sunt sectoare unde avem un metru jumatate de apa. Sunt niste praguri unde trebuie făcute dragarile. Au un vas care are utilaje și se sapa. Daca s-ar apuca, intr-o luna nu ar avea ce face, e mult. (...) Aici, acum 2 ani era apa la genunchi, opream motorul, il ridicam sa nu atinga de nisip si o trageam cu franghia, la edec”.
Aluviunile fac navigarea la intrarea pe brațul Borcea un calvar. Niciodată nu s-au făcut dragări. Și nici nu se vor face. Se vede clar din răspunsul primit de un senator la interpelarea făcută ministrului transporturilor Cătălin Drulă pe această temă.
Ministerul Transporturilor transmitea că „brațul Borcea, în aval de portul Călărași și până la kilometrul 68, unde se intersectează cu brațul Bala, nu oferă condiții de navigație, iar pentru asigurarea acestora pe această zonă sunt necesare fonduri și cheltuieli ulterioare imense. O altă soluție ar fi ca toate entitățile din portul Călărași să se mute la dunăre, 5 kilometri mai în aval”.
Răspunsul nu e doar cinic ci denotă și lipsă de viziune.
Nu același lucru pot spune austriecii care au transformat Dunărea în unul dintre cele mai importante obiective turistice. Milioane de euro anual intră în conturile statului, deși fluviul le oferă lor mult mai puțin decât nouă. La câțiva kilometri de Viena, au ghizi care plimbă turiștii cu barca pe brațele fluviului protejat ca o comoară națională. Turiști din toată Europa ajung aici cu ambarcațiuni de mare viteză construite special pentru a nu deranja fauna.
„Aceasta ambarcațiune nu face valuri mari, e interesat. E posibil să facem ambarcațiuni care să nu producă deloc valuri. O companie constructoare de vase de la vest de Viena, face vapoare care nu produc valuri”, spun aceștia, iar despre prețurile unei astfel de călătorii de la Bratislava la Viena, prețurile sunt diferite: „Depinde de momentul zilei. Între 29 euro și 69 de euro. Mulți oameni care lucrează în Viena sau Bratislava le folosesc pentru a merge la serviciu dimineața și seara înapoi acasă. E mai rapid decât cu autobuzul sau trenul. O călătorie durează o oră. O oră în aval și o oră și 10 sau 15 minute în amonte. O astfel de ambarcațiune atinge 60 de km/h”.
Dacă de la Viena Poți ajunge pe Dunăre lejer pentru a-ți bea cafeaua la Budapesta, noi abia dacă putem ajunge de la Călărași la Silistra. Ne despart de bulgari 20 de minute cu barca, dar și munți de nepăsare. Un lucru e clar. Noul port de la Călărași probabil va deveni încă o ruină la malul Dunării dacă instituțiile statului nu se vor trezi la timp.
