Dan Vîlceanu afirma la acel moment că Florin Cîțu, ministru al Finanțelor Publice la vremea respectivă, a găsit o soluție pentru ca CE Oltenia să primească de la bugetul de stat suma de 240 de milioane de euro, necesară achiziționării certificatelor de carbon.
”Vă spun că nu vor fi făcute disponibilizări la CEO. Nu se închide niciun grup pe cărbune. (...) Până în aprilie 2022, CEO nu trebuie să-și mai facă probleme pentru sumele pentru certificatele de carbon, e cert. Tot aici, ministrul Cîțu a avut o discuție telefonică cu Virgil Popescu, ministrul Economiei, și au reușit să găsească bani pentru exproprieri, în jur de 16 milioane de lei”, spunea deputatul Vîlceanu pentru gorjonline.ro
Anul trecut a ieșit la iveală faptul că firma familiei deputatului PNL Dan Vîlceanu a încheiat un contract în valoare de aproape un milion de dolari cu Complexul Energetic Oltenia, scrie Adevărul.
Societatea Trefo este administrată de mama lui Vîlceanu, o femeie de 67 de ani, și a avut în 2018 o cifră de afaceri de 6,8 milioane de lei. Conform site-ului confidas.ro, firma a încheiat 28 de contracte publice cu diferite companii de stat, cum ar fi: CET Govora, Compania Locală de Termoficare Colterm, Complexul Energetic Hunedoara, însă cele mai multe contracte sunt încheiate cu CE Oltenia.
Despre interesele lui Vîlceanu la CEO a vorbit și fostul deputat de Gorj Victor Ponta, în 2016.
„Îl cunosc pe Dan Vîlceanu încă din 2004. Este dintr-o familie respectată din Gorj - vechi membri PSD - tatăl său a fost subprefect PSD al județului și candidat la Parlament din partea PSD!
A fost alături de mine și de PSD Gorj în campaniile din 2004/2007/2008 (...) În 2009, pentru că PSD a pierdut guvernarea și firma familiei Vâlceanu avea contracte cu Complexul Energetic Oltenia, au plecat la PDL, după care, în 2014, a devenit PNL! Mă rog - interesul poartă fesul! (...) Văd că noua carieră politică în PNL îl obligă să facă și mizerii - e probabil un Cod al Trădării și Josniciei dacă vrei să fii în Partidul familiei Gorghiu - Isar!(...) Chiar mă bucur dacă Dan Vâlceanu ajunge în Parlament. O să ne batem împreună să salvăm Complexul Energetic Oltenia de la falimentul în care vor să-l bage Guvernul Cioloș și fantomaticul Ministru al Energiei Grigorescu - cel cu sute de mii de euro „câștigați” cu un site din Caraibe!”, scria Victor Ponta, în decembrie 2016, pe Facebook.
În afară de contracte, la Complexul Energetic Oltenia miza era și una politică. În 2014, colosul energetic și minier avea circa 19.000 de salariați. O plajă electorală importantă. Astfel, complexul a ajuns un „stat în stat”, în care liderii de sindicate și conducerea cereau miniștrilor autorizații de tot felul, amenințând că, în caz contrar, supărarea lor se va lăsa cu un protest al minerilor sau, după caz, se va vedea la vot.
Au reușit să obțină acordurile necesare ca să scoată din țară energia la preț sub cel de producție și chiar să-și negocieze prime grase. Cei 19 mii de angajați primeau de Paște, de Ziua Energeticianului și de Ziua Minerului câte 700 de lei de căciulă, chiar dacă, încă de pe atunci, în 2014, CE Oltenia înregistra datorii de 2,5 miliarde de lei.
La vremea aceea, director general al companiei era Laurențiu Ciurel - fost vicepreședinte PSD Gorj și un apropiat al lui Victor Ponta.
Fondul Proprietatea a considerat numirea ca fiind ilegală, scrie hotnews.ro, deoarece Comisia de Nominalizare și Remunerare formată l-a intervievat doar pe Ciurel, ingnorându-i pe ceilalți candidați. Și atunci, ca și acum, guvernele prietene nu au avut nimic de comentat în privința acestor derapaje.
O altă bijuterie a industriei românești a fost Complexul Energetic Hunedoara. Astăzi, producătorul de energie pe bază de cărbune, de importanță națională, începe să se vândă pe bucăți. Prima bucată: termocentrala Mintia.
Cei mai mari creditori ai CEH sunt instituțiile statului:
- Administrația Fondului pentru Mediu, cu o creanță de cca. 3 miliarde lei
- ANAF, peste 1,7 miliarde lei
- Hidroelectrica, peste 1 miliarde lei
TOTAL: Peste 90 milioane lei la bugetul de stat și de 41,5 milioane lei la furnizori.
Sursă: Profit.ro
Complexul Energetic Hunedoara din care face parte Mintia adună datorii cu duiumul de mai mulți ani, iar statul nu a reușit să găsească o formulă de redresare. S-a emis inclusiv o Ordonanță de Urgență „pentru siguranța sistemului energetic național”, care permite ștergerea datoriilor, dar nu s-a întâmplat nimic. O privatizare care lasă senzația de deja-vu, urmând tiparul altor privatizări păguboase din care unii au făcut averi peste noapte.
Anul trecut, ministrul Economiei, Virgil Popescu, declara că vrea să divizeze Complexul Energetic Hunedoara în două entități. Tot atunci, promitea că nimic nu va fi înstrăinat.
Mintia, aflată în prezent în procedură de infringement, asigura căldură pentru 20% dintre locuitorii Devei, adică pentru 3.300 de apartamente. Acum, oamenii trebuie să-și cumpere centrale de apartament ca să nu înghețe peste iarnă în propriile case. Cei 700 de angajați și-au depus cererile pentru disponibilizare, urmând astfel să primească plăți compensatorii în valoare brută de 50.000 de lei de la bugetul de stat.
Sistarea activității centralei nu a fost cauzată de avarii, ci pentru că nu mai are avize de mediu și nici bani pentru stocuri de cărbune, spune primarului municipiului Deva, Florin Oancea.
Comparând evoluția faptelor, cu tiparul arhicunoscut al privatizărilor din anii 90, se naște întrebarea: Este o privatizare la momentul potrivit sau creată pentru omul potrivit?
Compania GSP Power SRL, înființată anul trecut și controlată de omul de afaceri constănțean Gabriel Comănescu și-a exprimat imediat dorința de a cumpăra termocentrala Mintia.
Comănescu este unul dintre băieții deștepți din energie, având controversata companie de foraj și construcții marine Grup Servicii Petroliere. De când a venit PNL la putere, afaceristul a depus oferte pentru mai multe active la stat.
În 9 februarie 2021 a fost încheiat un proces-verbal de începere a procedurii de vânzare directă a unui pachet de active de la Adunarea Creditorilor Regiei Autonome pentru Activități Nucleare, către firma lui Comănescu. Este vorba despre o suprafață de 33.500 de metri pătrați de teren, care se învecinează cu activul „stație plus un depozit de zgură și cenușă”.
GSP Power are în vedere și preluarea centralei care producea, până în urmă cu circa 2 ani, energie termică pentru sistemul centralizat de încălzire din Buzău.
Dar potul cel mare l-a luat chiar acum, prin bunăvoința guvernului Cîțu. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene i-a tăiat lui Comănescu o felie de 500 de milioane de euro din Programul Național de Redresare și Reziliență, cu atribuire directă, pentru un program de dezvoltare energetică bazată pe gaz-hidrogen, împreună cu Romgaz.
Cele două societăți s-au asociat pentru construirea unei noi centrale pe gaze în incinta vechii termocentrale de la Halânga, Mehedinți. Proiectul trebuia susținut cu fonduri proprii, însă banii europeni din PNRR au venit ca un cadou neașteptat din partea statului. Firma lui Comănescu este singurul privat inclus în tot PNRR-ul.
Contrar reclamei pe care și-o face, Comănescu susținând că-i merg afacerile brici, societatea sa Grup Servicii Petroliere SA este chemată în instanță de creditori. Societatea de salubrizare Iridex cere intrarea în însolvență a GSP SA, după ce Comănescu nu a plătit servicii în valoare de 200 de milioane de lei.
Conform platformei confidat.ro, Grup Servicii Petroliere SA a declarat pierderi în fiecare an. Mai mult, în timp ce imperiul GSP cucereste noi piețe, băiatul deștept din energie uită să-și plătească angajații de pe platforma de foraj maritim Uranus. Și tot uită din 2019, titrează G4media. Oamenii au făcut grevă chiar la locul de muncă, însă magnatul nu se lasă impresionat.
Conform angajaților lăsați fără leafă, Comănescu și-a pus avocații să-i sperie cu clauze de confidențialitate.
În urmă cu patru ani, alți angajați intrau în greva foamei și protestau în fața vilei impunătoare pe care o deține Comănescu în Constanța. Ba chiar amenințau că se sinucid, pentru că afaceristul a uitat să le plătească lefurile începând cu anul 2015.
Dar, pentru că a știut să se lipească de toate partidele aflate la putere și în ciuda seriozității de care dă dovadă, omul de afaceri primește în continuare contracte de la statul român.
