”Să fii veșnic tânăr nu înseamnă să ai 20 de ani. Înseamnă să fii optimist, să te simți bine, să ai un ideal în viață pentru care te lupți”, spunea Ana Aslan.
Pentru Institut, mai mult decât pentru propriul nume, Ana Aslan aduna premii și distincții pe care le etala cu mândrie. Cercetătoarea primea mii de oferte să rămână peste hotare, să își continue activitatea în țări dezvoltate și în care ar fi primit mai mult decât îi oferea Republica Socialistă România.
Ana Aslan prefera să cheme în țară toate personalitățile care doreau să fie tratate de ea, chiar și președinți de stat și regi. Toți plăteau în valută la Institut. Nu existau protocoale pentru VIP-uri. Sumele erau cheltuite pentru noi investiții și, bineînțeles, pentru cercetare.
Ana Aslan nu a strâns averi, deși marca Gerovital și rețeta patentată pentru Aslavital erau de renume mondial și aduceau anual peste 17 milioane de de dolari la buget.
Ana Aslan a murit în 1988, la 91 de ani. A lăsat în urma sute de medalii și diplome.
Marca Ana Aslan a fost la fel de încercată precum persoana care i-a dat numele. În anii comunismului, securiștii făceau întrecere de note informative. Ei notau că descoperirea Anei Aslan, Vitamina H3, nu ar fi fost altceva decât „novocaina simplă ţinută în soluţie cu o anumită aciditate”, iar meritele aproape de zero. Era umilită spunându-i-se că a creat produse cosmetice, nu tratamente medicale, iar institutul său e o glumă. Unul dintre sceptici este academicianul Constantin Bălăceanu-Stolnici.
”Din punct de vedere ştiinţific ea a fost destul de contestată. Ana Aslan a ajuns de notorietate publică datorită produsului ei - Gerovitalul şi, mai târziu, Aslavitalul care au fost nişte succese mediatice, nişte succese de piaţă comercială, nişte succese de clientelă, dar nu au fost nişte atuu-uri academice sau universitare”, a spus academicianul (sursă: TVR)
Și totuși, Institutul condus de Ana Aslan era arhiplin, iar pe culoarele sale întâlneai de la oameni de rând, până la pictori precum Salvador Dali sau alte somități din diverse domenii. Nu erau la prima vizită și nici la ultima.
Și dacă propaganda securistă nu a învins, ci a căzut la pace, de dragul profitului, după 89, în democrație, băieții deștepți au început să dea târcoale institutului Ana Aslan.
Nu pentru tratament, ci pentru terenul de sub el și profitul mărcii Gerovital.
George Copos este unul dintre cei care a și reușit să ia o bucată din „imperiul Ana Aslan”.
În urma trecerii Institutului Național de Geriatrie și Gerontologie "Ana Aslan" din subordinea Ministerului Sănătății la Regia Autonomă a Proprietății Private de Stat, în anul 2002, sub semnătura ministrului Sănătății Daniela Bartoș și a premierului Adrian Năstase, Copos a încheiat un acord de folosință a mărcii Ana Aslan.
Mai mult, în 1995, Copos a luat Hotelul Flora, care aparținea de circuitul Institutului, pe care l-a transformat în afacerea proprie: Crown Plaza, scriu jurnaliștii de la Hotnews.
Aceștia mai spun că planurile de împroprietărire ale lui George Copos îl includeau și pe fostul ministru al Turismului, Dan Matei Aghaton, cel care dorea transformarea institutului medical în societatea comercială Aslan Turism SA.
Parteneriatul dintre Institutul Național și firma afaceristului, Ana Group, nu rezida doar în utilizarea de către societatea lui Copos a mărcii protejate, ci și în folosirea angajaților și a cadrelor medicale specializate în cadrul Institutului.
În alte cuvinte, „Ana Aslan” un brand de stat, s-a privatizat cu mantă, devenind „Ana Aslan Health SPA”.
După caderea regimului comunist, vânătoarea averii Aslan a fost continuă. S-au arătat interesați Dolphi Drimer, despre care s-a scris că a fost implicat în „fabrica de diplome”, frații Weiss din Israel și alții.
Ca dovadă că oferta era pusă de politicieni pe masă, valoarea bunurilor așezământului de la Otopeni a fost estimată de autoritățile române la 12,2 miliarde de lei, în timp ce Banca Mondială a socotit 24,5 milioane de dolari, scrie presa națională.
Ultimul pas era să se aleagă beneficiarii potriviți. Ministerul Sănătății a mai făcut, în 2002, o subevaluare a institutului. Într-un raport trimis Băncii Mondiale, o treime din complexul din Otopeni a fost evaluat de Minister la 2,9 milioane de dolari. Banca Mondială a respins cifra înaintată, considerând-o mult sub valoarea obiectivului.
De asemenea, Banca Mondială a denumit institutul „Perla coroanei spitalelor din România”-, fiind un unicat în lume. Valoarea activelor întregului institut de geriatrie depășea, în realitate, în anii 2000, suma de 100 de milioane de dolari. Astăzi, cu siguranță valoarea a crescut.
Încăperile Institutului dau o valoare greu de estimat acestui centru de tratament, fiecare colț având o filă de istorie.
Theodora Bărbulescu a fost asistenta personală a profesoarei Aslan timp de 14 ani. Discrepanța între ce a fost și ce a mai rămas o mâhnește. Marca Gerovital H3 rămasă a nimănui.
„Grecii i-au înscris numele pe placa aflată pe Mausoleul lui Hipocrate, ceea ce este un suprem omagiu adus unui medic. După ce a murit, în mai 1988, la vârsta de 91 de ani, cei care au succedat-o la conducerea Institutului de Geriatrie nu au făcut nimic altceva decât să culeagă roadele muncii sale. Nu a existat interes din partea succesorilor săi nici măcar pentru înregistrarea Gerovitalul H3 ca marcă a Institutului.”, a spus Theodora Bărbulescu (Sursa: Digi24)
Vorbind despre nepăsare, mai multe rețete ale Anei Aslan au rămas fără stăpân pentru că statul nu a revendicat brevetele. Practic, ele au rămas în portofoliile fabricilor care produceau cremele și serurile în perioada comunismului și au intrat automat în patrimoniul privaţilor care au cumpărat după 1990 uzinele. Astfel, rețetele s-au vândut la bucată, pe bani grei! Fiolele și pastilele de Gerovital H3 au ajuns în portofoliul Sanofi, care deţine fabrica Zentiva, fosta Uzină de Medicamente Bucureşti privatizată în 2000.
După Revoluţie, rețetele Ana Aslan care se aflau în patrimoniul Centralei Industriale de Medicamente şi Cosmetice au fost cesionate fabricii Miraj, devenită ulterior SC Gerovital Cosmetics SA. Cei de la Miraj au continuat să producă marca Ana Aslan, dar după rețete modificate. Îmbunătățite, spuneau ei.
Ulterior, fabrica Miraj devenită SC. Gerovital Cosmetics SA, a renunţat la cremele aflate sub semnătura profesoarei Aslan, cedând toate drepturile către fabrica Farmec, contra sumei de 1,2 milioane de euro, în anul 2008. O tranzacție care a captat atenția pentru că imediat după vânzare, fosta fabrică Miraj și-a închis porțile definitiv. La conducerea acestei societăţi comerciale s-a aflat Rovana Plumb, încă din anul 1985, atunci când actualul ministru delegat pentru Fonduri Europene era şef al Compartimentului Plan Organizare I.P.C. Miraj Bucureşti.
Trăgând linie, o parte din moștenirea lăsată de Ana Aslan s-a pierdut prin buzunarele șmecherilor, însă a rămas institutul. Nu s-au grăbit să-l vândă și pe acesta, în totalitate, pentru că era și este încă o vacă de muls.
Conform jurnaliștilor Realitatea Plus, la Institutul Ana Aslan au fost descoperite de către Corpul de Control al Ministerului Sănătății achiziţii ilegale, medicamente decontate pentru rude ale angajaţilor şi închirierea unor spaţii către anumite societăţi comerciale.
Totodată, în luna februarie a acestui an, jurnalistul Sorin Roșca Stănescu a anunțat că ministrul Sănătății Vlad Voiculescu, a pus ochii pe „o colosală afacere imobiliară”.
„Există o listă cu 100 de unități spitalicești din țară pe care Vlad Voiculescu intenționa să le dezafecteze. Figurase pe această listă la poziția 50 Institutul de Geriatrie Ana Aslan. În ultimele zile, încercând să precipite lucrurile, Vlad Voiculescu mutase Institutul Ana Aslan pe poziția a doua. (...) Sub pretextul că devenise impropriu, că nu se mai califica pentru practicarea unei medicine moderne, institutul urma să fie închis. În locul său, utilizând suprafața de 33 de hectare, parțial împădurită, și potențialul termal, Vlad Voiculescu proiectase altceva. O nouă unitate spitalicească, ca să nu bată prea tare la ochi și, în spatele acestui paravan, o extindere de tip imobiliar”, a scris jurnalistul Sorin Roșca Stănescu într-un editorial publicat în Evenimentul Zilei.
În context, jurnalistul a mai spus că Vlad Voiculescu a vizitat institutul imediat ce a preluat mandatul de ministru. Dezvăluirile jurnalistului au continuat și în cadrul emisiunii Culisele statului paralel, iar asta l-a făcut pe Voiculescu, spun surse din minister, să își pună pe așteptare marele plan.