Nota internă a fost emisă după ce Reprezentanța Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană a transmis MAI că țara noastră riscă declanșarea procedurii de infringement pentru că n-ar asigura libera circulație a familiilor curcubeu și nerespectarea hotărârii CJUE în cauza Coman& Hamilton, precum și plata unor penalități.
În nota internă care solicită o serie de evaluări pe diverse paliere, "se reamintește faptul că dreptul UE prevalează asupră oricărui tip de drept național, inclusiv asupra dispozițiilor constituționale contradictorii."
Din această perspectivă, Inspectoratul General pentru Imigrări trebuie să evalueze dacă este necesară o eventuală modificare a legislației naționale în domeniu sau a reglementărilor, astfel încât "să fie redus la minim riscul declanșarea procedurii de infringement" pe această direcție. De astfel, în recomandare se amintește și faptul că în precedente puncte de vedere trimise de Direcţia Generală Afaceri Europene, Schengen şi Relaţii Internaţionale (DGAESRI) către instituțiile europene, tot in 2021, s-a opiniat că declanșarea unei astfel de proceduri n-ar putea fi fundamentată.
Tot în nota internă a MAI se cere și Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date să facă o evaluare privind posibile efecte ale Rezoluției asupra actelor de stare civilă emise și recunoscute în România.
EVALUAREA DGAESRI: REZOLUȚIA EUROPEANĂ ESTE UN DEMERS POLITIC RECURENT
Interesant este faptul că, în evaluarea realizată de Direcţia Generală Afaceri Europene, Schengen şi Relaţii Internaţionale, se spune că "rezoluția adoptată nu are forță juridică obligatorie, însă ACCENTUL SE PUNE PE FORȚA POLITICĂ A DEMERSULUI, ASPECT DEMONSTRAT ȘI PRIN CARACTERUL RECURENT AL TEMEI."
Autorii analizei recomandă interpretarea sesizării privind eventuale sancțiuni împotriva României prin prisma "Discursului privind starea Uniunii Europene", din 15 septembrie, susținut de Ursula van der Leyen. Enunțul-cheia care le-a atras atenția celor din DGAESRI a fost hotărârea exprimată de liderul CE în apărarea "libertății de a fi diferinți de majoritate ca valoare consacrată în tratatele europene pe care statele membre s-au angajat să le respecte."
Pe data de 13 septembrie, Parlamentul European a adoptat o hotărâre cu privire la respectarea drepturilor LGBT în UE. Documentul a fost adoptat cu un număr de 387 de voturi "pentru", 161 de voturi "împotrivă" și 123 de abțineri. Dintre europarlamentarii români au votat în favoarea rezoluției cei din grupul USR PLUS.