"Nu că nu existau deloc, ci că era nevoie de un nivel de ambiţie mai ridicat şi mai ales de o clarificare a detaliilor de implementare. Adică nu merge să spui: 'Facem o nouă lege a pensiilor', trebuie să spui exact ce vei pune, care sunt elementele importante-cheie din viitoarea lege a pensiilor. Am clarificat săptămâna asta: am trimis la Comisie înainte de vizita făcută acolo împreună cu premierul Cîţu, un 'concept paper' care l-am coautorat cu premierul şi cu vicepremierul Dan Barna, care practic a scos în top pagini de detalii pe fiecare reformă majoră pe care România a inclus-o deja sau urmează să o includă în PNRR în care pur şi simplu am explicat aceste elemente", a menţionat Ghinea, citat de Agerpres, la o dezbatere pe tema PNRR.
Potrivit unui comunicat la Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE), România a ajuns la un acord cu oficialii Comisiei Europene privind nouă reforme majore care vor fi incluse în PNRR, în urma discuţiilor de la Bruxelles, dintre cele două părţi.
Premierul Florin Cîţu şi ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, au avut săptămâna aceasta întâlniri la Bruxelles cu oficiali ai Comisiei Europene, inclusiv cu preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
"Pe partea fiscală, în primul rând ne asumăm o reformă a deficitului de TVA mai mare decât era cea asumată anterior, deci de 5 puncte procentuale. Avem o problemă foarte mare de colectare a veniturilor la bugetul de stat. Din nou o recomandare tradiţională de ţară făcută de Comisia Europeană de vreo zece ani pe care guvernele din România nu acţionau în niciun fel. Pe lângă acea conectare a caselor de marcat şi digitalizarea ANAF-ului avem închiderea unor portiţe legale în care oamenii trişează la TVA şi alte impozite, fără să mărim impozitele. Atenţie nu ni s-a cerut implicit, nici nu ne-am angajat să mărim taxe şi impozite în următorii ani", a menţionat Ghinea.
Acesta a mai vorbit despre o altă reformă, respectiv Banca Naţională de Dezvoltare, spunând că "aici nu a fost nevoie să facem paşi suplimentari pentru că există deja un proiect al Ministerului de Finanţe finanţat de Comisia Europeană pentru a crea această bancă, cu un calendar de implementare". "Doar l-am făcut mai vizibil şi l-am asumat politic", a arătat ministrul, potrivit sursei citate.
Ministrul a subliniat, de asemenea, că, în ceea ce priveşte administraţia publică, se doreşte implementarea unui sistem de recrutare pe model EPSO: "(...) adică funcţionarii publici intră în corpul funcţionarilor publici printr-un examen, pe care sper să îl administrăm privat, adică Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici să dea unor firme de resurse umane operaţionalizarea acestui concurs. Intri în corpul funcţionarilor publici şi de acolo eşti distribuit la instituţiile care te cer. Exact cum se întâmplă la Comisia Europeană, acest model EPSO de examinare. Ne-am angajat ca în 2022 să fie pilot şi în 2023 să fie implementat la scară naţională pentru administraţie".