In calendarele bisericesti, pentru aceste zile apare mentiunea "harti", un termen popular care desemneaza zilele de dezlegare a postului. Saptamana Alba aminteste de vietuirea primilor oameni in Rai, cand ei nu consumau carne. Astfel, aceasta saptamana ne cheama la reasezarea in starea paradisiaca din care am cazut, relatează site-ul CrestinOrtodox.ro.
Miercuri, 22 februarie, se rosteste pentru prima data in perioada Triodului, rugaciunea Sfantului Efrem Sirul - "Doamne si Stapanul vietii mele", rugaciune care inceteaza in miercurea din Saptamana Mare.
In zilele de miercuri si vineri din "Saptamana Alba" nu se savarseste Sfanta Liturghie, cele doua zile sunt aliturgice. Zilele aliturgice variaza de la cinci la sapte ca numar, in cadrul unui an bisericesc. Totdeauna zilele de miercuri si vineri din Saptamna Alba sunt aliturgice. Mai avem lunea si martea din prima Saptamana a Postului Sfintelor Pasti si Vinerea din Saptamana Patimilor. Pe langa aceste zile, se mai pot adauga doua. Atunci cand Ajunul Nasterii Domnului si Ajunul Bobotezei se intampla sa cada sambata sau duminica, vinerea dinainte devine zi aliturgica.
In Sambata lasatului sec de branza, Biserica ii pomeneste pe toti barbatii si femeile care au fost "luminati prin postire". Aceasta zi este numita "a ascetilor". Biserica ii asaza ca modele, calauzitori pentru parcurgerea postului si a pocaintei:
"Veniti toti credinciosii sa laudam cetele cuviosilor parinti: pe Antonie capetenia, pe luminatul Eftimie, pe fiecare deosebit si pe toti impreuna si vietile acestora ca un alt Rai al desfatarii cu gandul socotindu-le …".
Duminica, 26 februarie, exista randuiala de a se cere iertare. Este cunoscuta sub denumirea de "Duminica Iertarii". Asadar, prima incercare de iesi biruitori din lupta cu pacatul este iertarea, reintoarcerea la iubire. Este dureros ca aceasta slujba unica lipseste din multe biserici. Faptul ca e intalnita mai mult in manastiri, denota despartirea noastra de duhul Bisericii. Aceste randuieli sunt trepte spre a deschide inima catre "o alta lume". Din cauza pacatului, omul a pierdut puterea de a pasi in mod natural catre Dumnezeu. Si prin aceste randuieli, Biserica ne poarta incet catre unirea cu Dumnezeu.
Mai sunt cateva zile pana la intrarea in Postul Sfintelor Pasti. Sa nu ne abatem de la el. Acest post este ajutorul pe care ni-l daruieste Biserica spre a pune capat "celor vechi" si a intra intru "cele noi". Indiferent cat de grele sunt conditiile in care traim si cat de mari sunt obstacolele ridicate de cei din jurul nostru, nimic nu trebuie sa ne opreasca din a lua in serios Postului Sfintelor Pasti.
Pe 27 februarie începe Postul Paştelui 2023. Ce NU ai voie să faci în cel mai lung post din an
Postul Paștelui este cel mai lung dintre cele patru posturi importante din an. Anul acesta, Postul Paștelui va începe pe data de 27 februarie și se încheie pe 15 aprilie, potrivit calendarului ortodox.
Postul Paștelui, fiind cel mai lung si cel mai aspru dintre posturile ortodoxe, este cunoscut si sub denumirea de Postul Mare.
Țînând seama că el amintește și de postul celor 40 de zile ținute de Isus Hristos înainte de începerea activității Sale mesianice, a primit și numele de Păresimi.
În vechime, Postul Sfintelor Paști avea menirea de a-i pregăti pe cei ce urmau să primească botezul în noaptea Învierii.
Regulile bisericeşti au stabilit că zilele rânduite pentru ajunare, adică abținerea totală de la mâncare şi bautură, sunt lunea şi marțea din prima saptămână a postului, iar în ultima săptămână a postului, numită Săptămâna Patimilor, se ajunează luni, marți, miercuri, vineri şi sambată.
În aceste zile se pot consuma, seara, doar pâine şi apă. În Postul Pastelui sunt interzise cununiile religioase.
