După modelul italian, unde o coaliție de tip suveranist conduce țara, e limpede că criteriul de calificare minimal va fi atitudinea anti-Rusia a partidelor implicate, restul treburilor nepopulare de genul susținerii LGBT-ismului sau a ''climatismului'', vor fi lăsate în plan secund, fiind repuse pe tapet doar din 2025. În consecință veți observa cum, asemenea partidului Giorgiei Meloni, multe partide suveraniste, cu potențial electoral major, vor mai fi considerate extremiste de către presa europeană doar atunci când se vor raporta favorabil strategiilor Moscovei sau vor accepta fonduri de campanie în ruble.
Lansarea candidaților AUR pentru europarlamentare era deci interesantă prin această prismă, motiv pentru care am și urmărit desfășurarea evenimentului, ce-a fost transmis doar pe canalul lor de facebook. Un rezumat scurt: asistență de cca 3000 de oameni cu cămăși albe, candidați fără probleme de dosar, marea majoritate cu studii universitare sau activitate profesională verificabilă, listă echilibrată între bărbați și femei, discursuri cu emisie familistă și/sau ortodoxă, oaspeți externi cu discursuri remarcabile, din partidele aflate la putere în Italia sau Polonia, respectiv suveraniști cu potențial din Suedia și Estonia. ''Nici prea mult, dar nici puțin'' așadar, ăsta e și motivul pentru care presa ce-i pândea pe cei de la AUR a sfârșit prin a mediatiza doar remarcile de punere la punct a lui Viktor Orban, la pachet cu ironizarea lui Iohannis-Ciolacu (''Jo napot kivanok, Ciolacu Marcel!''), respectiv persiflarea Rusiei și a lui Putin, operate cu dexteritate de către George Simion. Discursul și atitudinea liderului AUR au fost punctul central al evenimentului, iar Simion s-a descurcat remarcabil, e limpede c-a învățat multe în urma trântelilor din ultimii ani, de ieri el trebuie cântărit cu alte măsuri decât cele folosite până acum. Publicul de la Arenele Romane a fost temperat, fără atitudini sau scandări extremiste, la fel cum au fost și discursurile candidaților-vedete de pe listă, Târziu, Piperea, Fițiu, Terheș, după același principiu implementat ad-hoc, ''nici prea mult, dar nici puțin''.
Concluzia e că AUR s-a racordat la trendul expus la începutul acestei analize, acela în care americanii, speriați că pot pierde controlul politic al UE, vor accepta colaborarea inclusiv cu partidele suveraniste, singurul criteriu obligatoriu pentru acestea fiind cel al atitudinii anti-rusești, ce trebuie să fie publică și afirmată în mod constant.
Cozmin Gușă
