"Colegiul Medicilor din România (CMR) constată existenţa unei situaţii a cărei magnitudine şi profunzime nu a fost încă evaluată în totalitate de către Ministerul Sănătăţii, Ministerul de Finanţe şi Ministerul Muncii în legătură cu modul de efectuare şi de plată a gărzilor suplimentare normei de bază pentru medicii din spitale", arată CMR.
Colegiul Medicilor avertizează că nerezolvarea rapidă a situaţiei ar pune în perciol realizarea serviciilor de gardă.
"Nerezolvarea rapidă a situaţiei va putea fi de natură să pună în primejdie realizarea serviciilor de gardă la unităţile medicale", anunţă organizaţia profesională.
În acest context, Colegiul Medicilor din România solicită ca factorii de decizie din sistem să ia măsurile care se impun.
"Solicităm insistent şi cu fermitate ca factorii de decizie din sistem sus-menţionaţi să negocieze realist şi cu bună credinţă cu sindicatele reprezentative ale medicilor", a precizat sursa citată.
Aproximativ 87 la sută dintre medicii care efectuează gărzi au refuzat sau intenţionează să refuze încheierea contractelor individuale de muncă pentru gărzile suplimentare dacă nu le sunt acordate toate drepturile, aşa cum au fost solicitate în mod public, arată un sondaj realizat de Federaţia "Solidaritatea Sanitară" în rândul a o mie de doctori, scrie news.ro.
Doar aproximativ 10 la sută dintre medicii chestionaţi de Federaţia "Solidaritatea Sanitară" au declarat că li s-a propus încheierea contractelor individuale de muncă pentru gărzile suplimentare.
Dintre medicii cărora li s-a propus semnarea acestor contracte, circa 73 la sută au refuzat deja să facă acest lucru, majoritatea chiar şi în contextul presiunilor exercitate de conducerea spitalelor, susţine "Solidaritatea Sanitară".
Cercetarea comandată de federaţia sindicală, cu titlul "Evaluarea protestului medicilor care efectuează gărzi din perspectiva oportunităţii obţinerii drepturilor solicitate" mai arată că 6,2 la sută dintre medici au indicat existenţa presiunilor din partea conducerii spitalelor pentru semnarea contractelor de muncă suplimentare.
"Ţinând cont că astfel de presiuni intră sub incidenţa legii penale pe motivul afectării libertăţii muncii, el este suficient de relevant pentru a pune în discuţie sesizarea organelor penale", avertizează "Solidaritatea Sanitară".
Cercetarea s-a desfăşurat pe un eşantion format din 1.000 de medici care efectuează gărzi, prin chestionare, în perioada 31 iulie - 2 august, arată federaţia sindicală.
Federaţia "Solidaritatea Sanitară", care a iniţiat şi o petiţie online pentru respectarea drepturilor medicilor care fac gărzi, le-a recomandat acestora, pe 24 iulie, să nu semneze contractele individuale de muncă cu timp parţial pentru gărzile suplimentare dacă nu le sunt menţionate în contracte mai multe drepturi, între care un spor între 25 la sută şi 75 la sută şi dreptul de a nu lucra continuu mai mult de 24 de ore, avertizând că refuzul medicilor de a efectua gărzile suplimentare poate duce la blocarea sistemului sanitar.
Ministerul Sănătăţii le-a răspuns doctorilor că gărzile suplimentare vor fi plătite de la 1 august "în baza legislaţiei actuale".
Media numărului maxim de ore lucrate continuu de medici, fără pauză, (incluzând timpul normal de lucru şi orele de gardă) este de 33 ore (78 la sută dintre medici muncind continuu mai mult de 24 de ore; 30 la sută dintre respondenţi au muncit continuu mai mult de 33 de ore), sunt rezultatele unui studiu comandat de Federaţia "Solidaritatea Sanitară” , publicat la începutul lunii iulie.
Studiul, efectuat de Centrul de Cercetare şi Dezvoltare Socială "Solidaritatea”, în baza unui chestionar la care au răspuns 1.032 de medici, mai arată că medicii lucrează în medie pe săptămână 63 de ore (incluzând orele de gardă), adică echivalentul a 1,8 norme săptămânale, iar 33,7 la sută dintre medici lucrează mai mult de 63 de ore pe săptămână.
