Fostul ministru al Justiţiei, Tudor Chiuariu, judecat pentru corupţie, în dosarul Poşta Română, alături de fostul ministru al Comunicaţiilor Zsolt Nagy, a spus că, în cazul avizului pe care l-a dat privind înstrăinare unui teren al Poştei Române către o firmă, a avut avize anterioare de specialitate de la Ministerul Finanţelor Publice, dar şi de la doi judecători.
Astfel, Chiuariu a declarat în faţa instanţei că lui i se "impută o opinie" şi că inclusiv la acest moment consideră că opinia sa este una corectă "pentru că a fost bazată pe acte autentice ce se bucură de prezumţia de legalitate".
"Ministerul Finanţelor Publice a spus clar că acest teren nu era în proprietatea publică a statului, de altfel încă de la HG 371/98 încoace, când Poşta a devenit societate, ea nu mai putea deţine bunuri în administrare, iar de la acel moment orice discuţie a încetat. Cert este că, în mod fundamental, o opinie nu poate produce prejudiciu materiale, nu poate atrage răspunderi penale şi nici juridice. Spun procurorii anticorupţie că scopul era avantajarea unor persoane sau a unor firme pe care eu nu le cunosc şi de altfel nici în rechizitoriu nu se probează astfel de legături", a arătat Chiuariu în faţa celor cinci judecători.
În legătură cu acuzaţia procurorilor potrivit căreia Chiuariu ar fi urgentat emiterea acelui aviz, acesta a arătat că, la momentul plecării sale de la minister, a cerut o centralizare a avizelor date în mandatul său, context în care a constatat că, din 151 de avize semnate ca ministru al Justiţiei, 77 "au avut aceeaşi rută şi metodă de avizare ca şi cel imputat de procuror, respectiv luni au intrat în minister, iar marţi au ieşit avizele".
"Înaintea mea la avizare au fost doi judecători, dintre care unul de carte funciară, iar ambii au aprobat acel proiect de hotărâre", a mai spus Chiuariu, adăugând că, de la vârsta de 21 de ani, de când a intrat în politică, a exercitat numeroase funcţii publice "cu onestitate" şi că el nu este unul din acei politicieni care s-au îmbogăţit din această activitate, mărturie stând declaraţiile sale de avere.
În schimb, a mai spus el, timp de şapte ani imaginea sa publică a avut de suferit de pe urma acestui caz, care în opinia sa nu este o reflecţie a realităţii şi care ar fi survenit ca urmare a controlului de fond declanşat la Secţia a II-a penală din DNA în vremea mandatului său.
Completul de cinci judecători a rămas luni în pronunţare în dosarul Poşta Română şi urmează să stabilească un verdict în 24 ianuarie.
