Octavian Ursulescu, un apropiat al îdrăgitei asrtiste, și-a amintit de spectacolul de debut al Mădălinei Manole, de primul ei recital, susținut pe scena Sălii Polivalente. Spectatorii au aplaudat-o atunci minute în șir:
„Într-o zi, Șerban Georgescu, cu care mă cunoșteam bine, de la Radio, mă roagă să introduc într-un spectacol al meu o tânără solistă necunoscută, căreia îi scrisese două piese și dorea o testare-confirmare. Afișul fusese făcut, oricum numele n-ar fi spus nimic. Evenimentul avea loc la Sala Polivalentă, în organizarea Casei de cultură a sectorului 5, condusă de o doamnă inimoasă, Rusu. Ce mai, debut încununat cu aplauze și...se năștea o stea!”, spune el pentru Click!
Octavian Ursulescu a participat la numeroase turnee alături de Mădălina Manole, artista care câștigase deja o imensă popularitate în întreaga țară. Cu melodiile sale de dragoste, interpretate cu o profunzime emoțională deosebită, reușise să pătrundă adânc în inimile românilor. Mădălina era o persoană plină de viață, care își iubea foarte mult familia.
„Cu Mădălina am făcut cele mai multe turnee, după 1990, așa cum făcusem înainte cu Angela Similea și cu formația Savoy, lucrând împreună cu impresarul Bebe Mihu. Era o fire veselă, foarte determinată, extrem de legată de familia ei, îmi amintesc că, la un moment dat, îl înglobase pe fratele ei în colectivul nostru de turneu”.
Amfitrionul celor mai importante evenimente din România ne-a mai vorbit și despre drama artiștilor noștri, care, după o anumită vârstă, sunt dați uitării:
„Din clipa în care Mădălina Manole s-a despărțit de Șerban Georgescu, ea a încercat să-și compună singură piesele, dar n-a mai fost același lucru...
Pentru unii, nu numai de la noi, este foarte greu să-și asume scăderea popularității, mai ales că, să recunoaștem, nu este deloc simplu. E foarte greu, cum spuneam, să te împaci cu schimbarea de paradigmă, apar soliști noi, se modifică stilurile și mai ales apar noi generații, fiecare cu idolii ei.
E ca și cum eu aș intra acum în depresie, fiindcă nu mă mai recunoaște lumea ca altădată și nu mai sunt la fel de solicitat, ca până acum două decenii, să zicem: azi avem zeci de posturi TV, mulți organizatori sunt și ei tineri, apelează la cei alături de care au crescut.
Sigur, este nedrept ce se întâmplă la noi în țară, unde artiștii valoroși, după o anumită vârstă, sunt marginalizați, uitați, dar aici sunt de vină sistemul, televiziunile și forurile culturale. De ce oare nu tragem cu ochiul la ce se întâmplă în alte țări?
Faceți o comparație între festivalul de la Mamaia, unde eroii muzicii noastre ușoare nici nu sunt măcar pomeniți, și festivalul de la Sanremo, că tot s-a transmis pe TVR1, recent, unde artiștii, de peste 75 de ani, sunt de-a dreptul venerați”, a spus Octavian Ursulescu.
În ultimele luni de viață, Mădălina Manole nu i-a mai răspuns lui Octavian Ursulescu, la telefon, deși erau așteptați la un spectacol important, de unde erau nelipsiți, an de an:
„Revenind la neuitata Mădălina Manole, vreau să spun că, după tragica ei dispariție, am cam înțeles că planul ei prinsese contur. Cu un an înainte, avusesem cu ea un eveniment, la Vaslui, la invitația promotorului Dorin Irimia.
Succes mare, a fost și Nicolae Furdui Iancu, iar Mădălina a venit cu soțul ei, care a pus la punct sonorizarea deficitară. A fost extrem de încântată, din toate punctele de vedere.
În anul următor, deci al plecării ei, dintre noi, același organizator, pe care îl cunoștea bine, nemaivorbind desigur de mine, programase, tot la Vaslui, în toamnă, un alt spectacol, în aceleași condiții avantajoase.
Așa cum procedam, de fiecare dată, am început încă de prin luna mai să-i dau SMS-uri cu data, condițiile financiare, etc. Ei bine, nu mi-a răspuns niciodată, deși înainte o făcea pe loc! N-am dat importanță, m-am gândit că este ocupată, mai ales că până în octombrie mai era destulă vreme. Am plecat în străinătate și am aflat acolo cumplita veste. Eram născuți amândoi în Zodia Racului”, a mai spus Ursulescu.
