„Luni, după şedinţa coaliţiei, vom prezenta întregul pachet Sprijin pentru România, un pachet atât social, cât şi economic, aşteptat de români şi de mediul de afaceri, dar în principal foarte necesar pentru această perioadă prin care trece şi România împreună cu întreaga Europă. (...) E un pachet de aproximativ 17,3 miliarde, în care pe partea economică sunt bugetate măsuri mai mult decât pe partea socială. Dacă şi la comisarii europeni s-a găsit deschidere pentru măsurile sociale - în valoare de 7,2 miliarde, din fonduri europene, din exerciţiul 2016-2020, care oricum ar mai fi avut o perioadă scurtă de implementare - măsurile economice sunt preponderente şi au un efect imediat. Este pentru prima oară când un guvern vine cu măsuri să prevină anumite efecte ale crizei din energie sau ale războiului", a afirmat Ciolacu într-o conferinţă de presă.
El a subliniat că, personal, nu a vorbit niciodată de o criză economică.
"Eu nu am vorbit niciodată de o criză economică, o criză economică devine iminentă în momentul în care state mult mai dezvoltate, ca de exemplu Germania, intră în recesiune economică. România nu va avea o creştere economică cum o gândisem, cu peste 4%, părerea mea este că ne vom încadra în 2,2-2,4%, creştere estimată în acest moment. În funcţie de cât este de eficient guvernul şi cât de repede se implementează aceste măsuri, s-ar putea să maximizăm aceste lucruri şi să depăşim aceste previziuni pe care de obicei le fac organismele internaţionale. (...) Dacă am fi avut aceeaşi abordare şi cu preţurile la energie, acum am fi mai lejeri şi mai optimişti", a punctat preşedintele PSD.
Acesta a vorbit şi despre datoria publică, subliniind că inclusiv primele două tranşe din PNRR au dus la creşterea acesteia.
"Când am preluat această guvernare, aveam 49,8 şi tot atrăgeam atenţia. Existând deficitul bugetar, trebuie să faci împrumuturi ca să îl acoperi. (...) Nu suntem singurul stat european în această situaţie, sunt ţări mai dezvoltate - mi se pare şi Italia, şi Spania şi Portugalia, care a avut şi 145% - problema este că, în aceste ţări, depăşirea datoriei publice a fost preponderent pentru investiţii şi încercăm să facem acelaşi lucru. Au venit cele două tranşe din PNRR şi atunci evident că a crescut şi datoria publică", a menţionat liderul social-democrat.
La rândul său, ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Marius Budăi, a explicat că beneficiari ai măsurilor sociale din "Sprijin pentru România" sunt aproximativ 12 milioane de persoane.
"O mare parte din aceste măsuri (...) vor fi pentru a-i sprijini pe cei mai vulnerabili. Sunt în jur de 12 milioane de cetăţeni români, pentru care fie că le apărăm locurile de muncă, fie că le dăm copiilor bani să prevenim abandonul şcolar, fie că le dăm tichete de masă, fie că mărim norma de hrană în spitale, în centrele de plasament, în centrele de bătrâni, beneficiarii acestui pachet social - şi v-o spun cu toată modestia - nu este un titlu de glorie pentru noi, cu siguranţă, poate, ar trebui să facem mai mult, dar facem în aşa fel încât să ducem banii şi spre economie, dar şi spre pătura de cetăţeni mai vulnerabili, să nu dezechilibrăm şi, din dorinţa de a face mai bine, să facem mai rău", a afirmat Budăi.
În aceeaşi conferinţă de presă, preşedintele PSD a reiterat ideea că România "trebuie să-şi asume reconstrucţia Ucrainei" după finalul războiului.
"După ce se va termina războiul din Ucraina, aceasta va intra într-o perioadă de reconstrucţie, iar România trebuie să-şi asume această reconstrucţie, fiind un lider regional, în România trebuie să existe hub-ul, atât european, cât şi american pentru reconstrucţia Ucrainei", a subliniat Marcel Ciolacu.