Care sunt principalele cauze ale problemelor digestive?
Ce mâncăm, cum mâncăm și cum ne comportăm față de noi înșine. Însă, ce mâncăm acum s-a schimbat față de ceea ce consumam cu ani în urmă, în sensul că acum au apărut multe alimente intens procesate, avem fructe și legume „proaspete“ pe tot parcursul anului, deci sezonalitatea patologiei digestive s-a schimbat. De asemenea, folosirea abuzivă a antibioticelor, inclusiv în rândul animalelor în timpul procesului de creștere, a dus la producerea unor schimbări inclusiv în bacteriile care trebuie să se găsească în aparatul digestiv.
În ceea ce privește modul cum mâncăm, există un termen care se numește fast-food, adoptat de mulți oameni, mai ales că acum timpul este mai limitat și mâncăm la repezeală. Un alt aspect pe care vreau să-l subliniez este că noi nu mai facem mișcare. Mișcarea pe care o facem este să stăm la televizor, să ne uităm la o emisiune sportivă. Dar noi nu mai ieșim să ne plimbăm, prea puțini se mai plimbă cu bicicleta, merg la sală sau fac câteva exerciții de gimnastică în casă.
Cât de sănătoase sunt fructele și legumele care sunt proaspete tot anul?
Pe vremuri, dacă lăsai roșia în galantar 24 de ore se strica. Acum stă roșia la supermarket și o lună și arată ca și cum ar fi proaspătă, ca și cum abia ar fi culeasă. Asta înseamnă că în procesul lor de creștere li se adaugă o substanță care le permite să reziste mai mult timp. Dacă înainte trebuie să spălăm roșia doar de pământ, acum trebuie să privim altfel fructele și legume. Deși conținutul lor de celuloză, esențial pentru tranzitul intestinal, este corespunzător, conținutul de vitamine este mai mic. Nu putem să ne bazăm doar pe fructele și legumele pentru necesarul zilnic de vitamine, ci va trebui să ne gândim, sfătuindu-ne cu medicul, dacă nu este necesar să luam și alte polivitamine, mai ales în perioada rece a anului. Recomandăm ca fructele și legumele să se spele, nu cu apă și săpun, ci sub un jet puternic de apă.
Care este diferența între alergiile alimentare și intoleranța la un anumit aliment?
Majoritatea persoanelor le confundă. Nici noi din punct de vedere medical și fiziopatologic nu putem să definim diferența între intoleranță și alergie. De exemplu, la intoleranța la gluten, la care se fac des referire în ultima perioadă, sunt recunoscute pe plan științific internațional diferite grade: intoleranțăla gluten, alergie la produse care conțin gluten, boală celiacă definită. În principiu, organismul omenesc ar trebui să digere orice, să aibă o alimentație diversificată, pentru a fi capabil să supraviețuiască în condiții extreme. Însă, în cursul diversificării, dacă nu s-a consumat pe o perioadă lungă un anumit aliment, în momentul reintroducerii lui s-ar putea să nu mai găsească enzimele digestive necesare. Și aici apare, de exemplu, intoleranța la lactoză.
Majoritatea sugarilor tolerează laptele dulce, însă, în timp, după o pauză, substanțele enzimatice care digeră laptele dulce nu mai pot să fie sintetizate în cantitate suficientă. În aceste condiții, nu vom mai tolera laptele dulce, deoarece bacteriile vor fermenta în intestin. O soluție ar fi să bea lapte fermentat. În prezent, se face un abuz asupra acestor alergii alimentare și sunt recomandate tot felul de teste, mai mult sau mai puțin profesioniste. Noi trebuie să ne gândim că sunt alimente pe care le tolerăm și alimente pe care nu le tolerăm. Să lăsăm definirea acestor alergii în seama medicului.
Dacă vedeți că nu suportați laptele dulce, beți lapte fermentat și consumați brânzeturi, pentru a beneficia de alimentele nutritive din lapte. Dacă nu suportați un aliment, excludeți-l pur și simplu, iar dacă aveți anumite simptome repetate și nu puteți face o legătură cu un anumit aliment, atunci mergeți la medic. În ceea ce privește intoleranța la gluten, o proteină importantă din făina de grâu, secară și ovăz, aceasta este o alergie mai specială, care, pe lângă diaree și balonare, poate să dea și deficiențe de creștere, stări de slăbire sau de anemie.
Din ce motiv numărul de afecțiuni gastroenterologice este în creștere?
Ne-am schimbat alimentația și a crescut gradul de civilizație a poporului român. Oamenii citesc, se uită la emisiuni medicale, sunt mai informați, se interesează și în momentul în care apar anumite simptome se duc la medic. Frecvența cancerului de colon a crescut de 3 ori în ultimii 25 de ani și frecvența bolilor inflamatorii ale aparatului digestiv a crescut de 10 ori în ultimii 10 ani.
Citește mai multe despre importanta meselor zilnice AICI
