Potrivit documentului, la capitolul dedicat MAE este precizat că în mediul extern "România îşi va atinge obiectivele pe baza triadei esenţiale a politicii sale externe: creşterea rolului şi influenţei ţării noastre în UE şi, respectiv, Alianţa Nord-Atlantică (NATO) şi dezvoltarea şi aprofundarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii".
"Guvernul va continua demersurile pentru aderarea României la Spaţiul Schengen şi la Zona Euro, cu luarea în considerare a evoluţiilor la nivel UE privind reforma spaţiului Schengen şi a consolidării Uniunii Economice şi Monetare. De asemenea, Guvernul va continua demersurile de finalizare a MCV, pe baza unor progrese reale în ce priveşte independenţa şi eficienţa sistemului judiciar românesc. La nivel european, Guvernul va fi un promotor activ al mecanismului european privind statul de drept", se arată în documentul citat.
În ceea ce priveşte vecinătatea UE, România "va continua să fie un susţinător al politicii de extindere cu statele din Balcanii de Vest şi Turcia, pe baza meritelor proprii ale candidaţilor, evidenţiate în procesul de reformă, şi a asigurării unei dinamici reale a procesului de negociere, care să contribuie la obiectivul asigurării dezvoltării, stabilităţii şi securităţii în regiune".
Totodată, arată programul de guvernare, în ceea ce priveşte elaborarea Noului Concept Strategic NATO, va fi acordată o atenţie sporită întăririi coeziunii Flancului Estic "cu impact direct pentru România, mai ales în ce priveşte sporirea securităţii la Marea Neagră, ca zonă de interes major pentru securitatea transatlantică".
În ceea ce priveşte relaţia cu SUA, "interesul prioritar va fi acordat în continuare cooperării pe planurile politic şi militar, inclusiv în ceea ce priveşte creşterea prezenţei militare americane în România; va continua să fie acordată o importanţă deosebită securităţii energetice, prin sprijinirea eforturilor ministerelor cu responsabilităţi în materie; vor continua eforturile de intensificare a cooperării în domeniul nuclear-civil şi cel al securităţii cibernetice, inclusiv al reţelelor de comunicaţii de tip 5G, în conformitate cu Memorandumul de înţelegere semnat în august 2019".
De asemenea, arată programul de guvernare, România va continua să susţină parcursul european al Republicii Moldova. Sprijinul oferit de România Republicii Moldova, inclusiv cel financiar, va continua să fie strict condiţionat de acţiunile concrete ale autorităţilor de la Chişinău pentru asigurarea dezvoltării democratice a Republicii Moldova şi a parcursului său european, respectiv de realizarea reformelor esenţiale asumate prin Acordul de Asociere şi prin Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (AA/DCFTA) cu Uniunea Europeană". "Totodată, vor continua acţiunile de sprijin în beneficiul direct al cetăţenilor Republicii Moldova", mai precizează documentul.
Programul de guvernare subliniază că România "va continua susţinerea soluţionării pe cale paşnică a conflictului din estul Ucrainei şi respectarea strictă a regimului de nerecunoaştere a anexării ilegale a Peninsulei Crimeea de către Rusia, precum şi menţinerea regimului de sancţiuni faţă de Federaţia Rusă".
"În relaţia cu Rusia este necesară în continuare o abordare pragmatică şi predictibilă, care depinde în principal de implicarea de o manieră constructivă a Rusiei în soluţionarea conflictelor din Vecinătatea Estică, dar şi de alte evoluţii conexe. Respectarea angajamentelor internaţionale şi a dreptului internaţional rămâne o condiţie necesară pentru intensificarea dialogului. Vor fi continuate demersurile de sprijinire a activităţii Comisiei comune româno-ruse pentru studierea problemelor izvorâte din istoria relaţiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului României depus la Moscova în perioada Primului Război Mondial", precizează documentul.
De asemenea, programul de guvernare abordează şi subiectul eforturilor de restructurare a MAE pe criterii de eficienţă.
"Concursurile pentru intrarea în Corpul Diplomatic şi Consular al României (CDCR) vor oferi şanse egale tuturor cetăţenilor români. Detaşările vor fi limitate la maximum, iar recursul la pensionari va fi folosit în cazuri excepţionale", se precizează în programul depus de coaliţie.
O amplă secţiune din capitolul dedicat Ministerului de Externe este dedicată comunităţii de români din afara ţării. Unul din subcapitole este intitulat "Diaspora este România".
În document este avansată o cifră legată de numărul românilor care trăiesc în străinătate.
"În prezent, pe lângă comunităţile istorice de români din vecinătatea României, există peste 4 milioane de cetăţeni români în afara graniţelor ţării, această cifră reprezentând peste 20% din numărul total de cetăţeni ai României", precizează programul de guvernare.
De altfel, diaspora ar urma să fie o prioritate a noi guvernări.
În program este menţionată "înfiinţarea în subordinea Prim-ministrului a unei Echipe Diaspora (ED) permanente, la care să participe MAE, MAI, Ministerul Muncii, Justiţiei, Educaţiei, Culturii, menită să elaboreze strategia şi să coordoneze toate politicile privind Diaspora".
De asemenea, este precizată şi "respectarea prevederilor constituţionale referitoare la norma de reprezentare parlamentară şi, pe cale de consecinţă, mărirea numărului de parlamentari pentru românii care trăiesc în diaspora".
Potrivit programului de guvernare depus la Parlament, o atenţie deosebită va fi asigurată copiilor de cetăţenie română, născuţi în afara ţării.
"Vom menţine un registru al copiilor români născuţi în Diaspora şi ne vom asigura, împreună cu autorităţile locale şi prin centrele comunitare, că au acces, în cazul în care părinţii îşi doresc, la informaţii despre limba, identitatea şi cultura română, inclusiv prin burse de studiu dedicate", mai arată documentul, potrivit sursei citate.
La conducerea Ministerului de Externe a rămas, în continuare, liberalul Bogdan Aurescu.
