Curtea de Apel București a dat publicității luni motivele pentru care judecătoarea Viorica Costiniu a decis pe 29 octombrie eliberarea lui Sorin Oprescu din arest preventiv și plasarea lui în arest la domiciliu, după ce Tribunalul București nu fusese de acord cu aceasta, scrie Agerpres.
"Nici Parchetul și nici instanța nu i-au imputat, pe bază de probe, inculpatului că ar urmări zădărnicirea cercetărilor, că s-ar sustrage de la urmărirea penală ori că ar împiedica derularea acesteia. În primul rând, nu rezultă din dosar că 'discuția de pe culoarul DNA-ului' ar fi avut loc după momentul aducerii la cunoștința inculpatului Oprescu a învinuirii, moment de la care există interesul oficial, legal, de aflare a adevărului în cauza ce se instrumentează. Este evident că orice activitate a celui în cauză cu o conotație penală poate să fie cuantificată, eventual, ca o pregătire sau săvârșire a unei noi infracțiuni, dar numai atunci când ea este plasată, în timp, ulterior momentului în care i se aduc la cunoștință faptele pentru care este suspectat. În același context, este necesar să se dovedească faptul că inculpatul, direct sau prin intermediul altei persoane, întreprinde activități concrete prin care să încerce influențarea unui alt participant la proces, martorilor etc", declară Viorica Costiniu.
Judecătoarea subliniază că "acest aspect al conduitei inculpatului nu este de natură a acredita ideea unei comportări caracterizate prin rea-credință în derularea și instrumentarea dosarului său penal".
În opinia acesteia, "conduita procesuală" a lui Oprescu, "în sensul cooperării cu bună-credință cu organele judiciare pentru a afla adevărul privind acuzația ce i se aduce", s-a constatat și cu ocazia anchetării acestuia de către procurorii DNA.
"Circumstanțele personale nu au în acest moment procesual relevanța unor eventuale circumstanțe atenuante. Cu toate acestea, elementele ce caracterizează persoana inculpatului, evidențiate și de Parchet — fără antecedente penale, studii superioare, specializări profesionale, situație socio-familială bună — nu sunt de natură să contureze previzibilitatea unei conduite negative a acestuia pe viitor. În același timp, aspectele caracteriale, personale sunt în măsură să permită o conștientizare rezonabilă și responsabilă a situației judiciare în care se află, astfel încât să continue cooperarea cu organele de urmărire penală pentru aflarea adevărului, chiar și în situația în care, la un moment dat, aceste criterii nu au funcționat și l-au adus în postura inculpării pentru o faptă gravă și sever sancționată de lege", mai spune magistratul.
În decizia sa, judecătoarea a ținut seama și de starea de sănătate a lui Sorin Oprescu.
"Analizând contestația, judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Curții reține că, în mod incontestabil, inculpatul suferă de mai multe afecțiuni în diferite stadii de evoluție și gravitate. În urma repetatelor demersuri, s-a permis inculpatului să beneficieze de consult al unor medici de specialitate și astfel se află sub control și tratament medical, inclusiv după spitalizarea în condițiile art.240 C. pr. pen. Acest aspect invocat de apărare nu poate fi ignorat, întrucât precaritatea sănătății inculpatului este dovedită cu acte medicale. Este real și faptul că în condițiile date ale locului de detenție se fac eforturi pentru respectarea necesităților medicale ce-l privesc. Este de subliniat însă că nu doar considerarea stării medicale a inculpatului poate fi luată în seamă și doar prin ea însăși să se justifice o eventuală înlocuire a actualei măsuri preventive", explică Viorica Costiniu.
