Potrivit unui comunicat al Băncii Mondiale remis presei miercuri, acest împrumut va contribui la îmbunătăţirea rezilienţei infrastructurii de urgenţă şi răspuns la dezastre şi va spori capacităţile instituţionale pentru planificarea investiţiilor vizând reducerea riscurilor la dezastre şi adaptarea la schimbările climatice.
Serviciile de urgenţă din România vor beneficia de o mai bună protecţie şi dotări corespunzătoare pentru a putea reacţiona în faţa dezastrelor, spun oficialii BM.
„Foarte multe clădiri aparţinând serviciilor de urgenţă şi răspuns la dezastre din România au vulnerabilităţi structurale şi se pot prăbuşi în cazul unui cutremur", a declarat Tatiana Proskuryakova, Director de Ţară al Băncii Mondiale pentru România şi Ungaria.
„Capacitatea ţării de a salva vieţi omeneşti şi de a proteja bunăstarea cetăţenilor săi după producerea unei calamităţi este condiţionată de o coordonare eficientă şi o reacţie eficace a servicilor de urgenţă, care trebuie să fie localizate în clădiri ce rămân funcţionale după producerea unor dezastre. Banca Mondială este onorată de parteneriatul pe care îl are cu România în scopul asigurării că investiţiile realizate în clădiri şi în infrastructură transformă ţara într-un loc mai sigur pentru cetăţeni şi pentru activitatea economică", a mai spus șefa biroului local al BM.
Noul Proiect de Consolidare a Managementului Riscurilor de Dezastre va sprijini investiţiile în clădirile de pompieri şi urgenţe, precum şi în cele ce au rol de coordonare a răspunsului la dezastre, asigurând buna funcţionare a acestora în cazul producerii oricăror tipuri de calamităţi.
Proiectul va sprijini de asemenea activităţi de comunicare şi sensibilizare privind riscurile de dezastre şi schimbări climatice, şi va oferi suport pentru planificarea investiţiilor în scopul reducerii riscurilor de dezastre pe termen lung.
Proiectul vine în completarea obiectivelor aferente împrumutului pentru politici de dezvoltare privind managementul riscurilor de dezastre (Catastrophe Deferred Drawdown Option - CATDDO), al cărui scop este acela de a îmbunătăţi cadrul naţional de management al riscurilor şi reacţie în caz de dezastru, şi sporirea gradului de înţelegere a situaţiilor de dezastru de către români, precum şi capacitatea acestora de reacţie în astfel de situaţii.
Context:
România se confruntă cu unele dintre cele mai mari riscuri seismice din Uniunea Europeană, cu mii de vieţi pierdute şi zeci de mii de clădiri deteriorate în urma cutremurelor produse în ultimele două secole.
Peste 75% din populaţia ţării, inclusiv 65% din populaţia urbană, locuieşte în zone expuse pericolelor seismice. Mai mult decât atât, 45% din toate serviciile critice de transport, energie, apă şi comunicaţii, precum şi 70-80% din PIB-ul României se află localizate în zone expuse riscului seismic.
De asemenea, efectele schimbărilor climatice au sporit şi ele în mod semnificativ în ultimele decade, producând alunecări de teren, incendii naturale, secete şi fenomene meteorologice extreme. În 2006, de exemplu, au fost înregistrate inundaţii extreme care au cauzat pagube economice în valoare de 1% din PIB.
Banca Mondială şi-a deschis biroul din România în anul 1991. Începând de atunci, Banca a furnizat finanţare în valoare totală de peste 13,6 miliarde USD, reprezentând împrumuturi, garanții şi granturi în toate sectoarele de activitate ale economiei româneşti.
Portofoliul curent al Băncii include împrumuturi pentru investiţii, activităţi analitice şi asistență tehnică pentru sprijinirea priorităţilor de reformă ale României. În anul 2016, Grupul Băncii Mondiale şi România au sărbătorit 25 de ani de parteneriat continuu având drept obiectiv sprijinirea măsurilor de reducere a sărăciei şi de dezvoltare durabilă.
