Impulsul electromagnetic „prăjește” practic circuitele electronice, afectând în mod special joncțiunile semiconductoare, care reprezintă esența tehnologiei definitorii pentru această epocă a umanității. În rest, sistemele de armament sau fortificațiile nu sunt influențate, cu condiția să nu fie expuse la celelalte efecte ale energiei eliberate de explozia nucleară. De asemenea, organismele vii nu suferă daune, ceea ce înseamnă că EMP (undă electromagnetică emisă pe un spectru larg de frecvențe) nu provoacă moartea.
Conform unor specialiști, țări precum Rusia, China sau Coreea de Nord ar putea recurge la utilizarea armelor electromagnetice EMP pentru a paraliza infrastructura esențială a Occidentului. În perioada Războiului Rece, atât Statele Unite, cât și Uniunea Sovietică au investigat posibilitatea de a genera un impuls electromagnetic (EMP - o undă electromagnetică emisă pe un spectru larg de frecvențe) prin detonarea unei bombe nucleare, o armă capabilă să dezactiveze instantaneu rețelele electrice ale unui adversar.
Aceste arme sunt acum o realitate tangibilă. Proiectarea tehnologiilor care generează EMP-uri pentru a viza infrastructura electrică, dar și sateliții GPS care coordonează toate sistemele noastre moderne, este un subiect de mare interes contemporan. Există riscul ca, în viitor, un atac EMP să provoace distrugerea simultană a unor infrastructuri critice, având un impact sever asupra vieții cotidiene. Sateliții GPS joacă un rol crucial în sincronizarea rețelelor de energie electrică, iar o lovitură în acest domeniu ar putea conduce la un colaps global.
Aspectul efectelor distructive ale impulsului electromagnetic generat de o explozie nucleară aduce nuanțe semnificative în ceea ce privește reținerea statelor care dețin arme nucleare în utilizarea acestora. Având în vedere că efectul EMP, considerat izolat, nu provoacă moartea oamenilor și nu generează distrugeri spectaculoase, reținerile unui potențial agresor sunt mult diminuate. Istoria este, în general, scrisă de învingători, care pot susține că nu au comis genocid, ci doar au înregistrat pierderi de vieți omenești din cauze accidentale legate de defectarea sistemelor din urma impactului impulsului electromagnetic, cum ar fi deraierile de trenuri, accidentele în metrou, pe nave maritime, avioane, vehicule terestre, precum și în industria de producție. De asemenea, se pot înregistra întreruperi semnificative în infrastructura critică de telecomunicații, transport al energiei electrice, funcționarea sistemelor bancare și a bazelor de date. Este esențial ca explozia nucleară să aibă loc într-o zonă unde să nu provoace distrugeri materiale sau victime în rândul populației civile. În acest context, o soluție viabilă ar fi realizarea unei explozii nucleare în atmosferă, care să genereze un „impuls electromagnetic de mare altitudine” (High-altitude EMP – HEMP).
Dezvoltarea armelor EMP a făcut progrese considerabile, iar testele recente indică faptul că, în curând, ar putea exista capabilități de atac EMP foarte precise, capabile să afecteze doar zonele specifice vizate, fără a necesita rachete balistice. În Marea Britanie, cercetătorii lucrează la crearea unor arme EMP care ar putea dezactiva simultan întreaga flotă de drone a unui adversar, fără ca acesta să fie conștient de pericolul iminent.
Pe de altă parte, există și soluții menite să ne apere de aceste amenințări. „Cuștile Faraday” reprezintă un exemplu de tehnologie relativ simplă și accesibilă, capabilă să protejeze echipamentele electrice de un impuls electromagnetic. Acestea pot reduce efectele unei furtuni solare sau ale unui atac EMP, iar utilizarea lor ar putea diminua pagubele.
În ciuda acestui aspect, este crucial ca autoritățile să acorde o atenție sporită protecției împotriva acestui tip de atac. Pe durata mandatului său, Donald Trump a emis un ordin executiv prin care a inclus protecția împotriva EMP pe agenda națională, iar cu posibilitatea revenirii sale la conducere, acest subiect ar putea redeveni o prioritate.
Chiar dacă există măsuri de prevenire și protecție, ne confruntăm cu o amenințare serioasă, care nu poate fi ignorată. Potrivit expertului Thomas Withington, nu trebuie să subestimăm riscurile asociate unui astfel de atac, mai ales având în vedere că infrastructura noastră depinde în mare măsură de tehnologia satelitară și de rețelele electrice interconectate. Lipsa unor măsuri adecvate pentru a preveni un astfel de scenariu ar putea duce la consecințe devastatoare.
În fața unui astfel de risc, soluția nu rezidă doar în protejarea infrastructurii, ci și în educarea și conștientizarea publicului cu privire la pericolele asociate cu armele EMP. Deși acest fenomen este puțin cunoscut și dificil de înțeles, el reprezintă o amenințare reală care merită atenția autorităților și a experților în securitate națională, subliniază The Telegraph.
