Conform INSP, sunt necesare eforturi conjugate pentru realizarea testării prin metoda RT-PCR, utilizând kituri care să ţintească toate cele 3 variante care determină îngrijorare, urmând ca un set de probe să fie secvenţiate. Totodată, este esenţială comunicarea rezultatelor la DSP şi INSP - CNSCBT cât mai curând după finalizarea investigaţiilor de laborator, în vederea realizării rapide a anchetelor epidemiologice şi a instituirii măsurilor necesare faţă de cazuri şi contacţi, având în vedere transmisibilitatea crescută a acestor variante şi, conform evidenţelor sosite din UK referitoare la varianta B.1.1.7, severitatea mai mare a bolii pe care o generează, scrie Agerpres.
Conform Institutului Naţional de Sănătate Publică, în 2021 au fost comunicate 849 secvenţieri finalizate până la data de 14 martie inclusiv, dintre care 385 au fost confirmate cu VOC: 381 cu varianta britanică (linia genetică B.1.1.7), două cu varianta sud-africană (linia genetică B.1.351) şi două cu varianta braziliană (linia genetică P.1).
În urma anchetelor epidemiologice realizate, Direcţiile de sănătate publică judeţene şi a Municipiului Bucureşti (DSP) nu au menţionat nicio legătură epidemiologică identificată pentru 238 de cazuri (62%).
Totodată, au fost înregistrate până în prezent 10 decese la cazuri confirmate cu VOC, toate cu varianta britanică, provenind din Bucureşti (2), Covasna (1), Dâmboviţa (1), Hunedoara (1), Suceava (3), Vâlcea (1), Vaslui (1).
Conform analizei, patru decese au fost înregistrate la femei, iar şase la bărbaţi.
Media vârstei a fost de 77 de ani, minima de 63, iar maxima de 91 de ani. Opt dintre cazurile decedate (80%) avuseseră condiţii medicale pre-existente, iar pentru alte 2 cazuri acestea nu au fost raportate, însă vârsta (71, respectiv 91 de ani) reprezintă prin ea însăşi un factor de risc pentru severitatea bolii. Niciunul dintre cazurile decedate nu fuseseră vaccinate anti-COVID-19.