Potrivit meteorologilor, în masivul Făgăraş, la peste 1.800 de metri, este risc maxim de producere a avalanşelor, de 5 pe o scară de la 1 la 5, unde cinci este nivelul maxim.
Stratul nou depus este instabil şi nu are aderenţă la stratul vechi care era îngheţat la suprafaţă. Ca urmare a vântului intens din ultima perioadă, în zonă s-au format plăci de vânt pe majoritatea versanţilor şi cornişe, iar pe alocuri sunt depozite însemnate de zăpadă ce măsoară mai mulţi metri înălţime.
„Pe majoritatea pantelor, atât spontan, cât şi la supraîncărcări oricât de slabe, se pot declanşa avalanşe de dimensiuni medii, iar în zonele unde zăpada este acumulată în depozite riscul de avalanşe este foarte mare”, spun meteorologii Administraţiei Naţionale de Meteorologie, potrivit buletinului nivometeorologic.
Astfel, cel mai mare strat de zăpadă din ţară este în Carpaţii Meridionali, în Munţii Făgăraş, la Bâlea Lac, unde măsoară 297 ce centimetri. Stratul de zăpadă are 170 ce centimetri la Vf. Ţarcu, 140 de centimetri la Vf. Omu, 104 la Cuntu, 101 la Sinaia, 97 ce centimetri la Parâng, 94 de centimetri la Păltiniş, 53 de centimetri la Predeal, 33 de centimetri la Fundata.
De asemenea, în Munţii Bucegi, riscul de producere a avalanşelor este mare, la peste 1.800 de metri, de gradul 4 pe o scară de la 1 la 5. La fel se întâmplă şi în masivele Ţarcu – Godeanu şi Parâng – Şureanu, precum şi în zona nordică a Carpaţilor Orientali, în zona Munţilor Rodnei şi în grupa centrală a Orientalilor, în zona Munţilor Călimani – Bistriţei – Ceahlău.
